Pe 14 și 15 octombrie 2022 a avut loc la Brașov cea de-a 10-a ediție a Simpozionului internațional „Forest and Sustainable Development”. Ediția din acest an a reunit peste 100 de participanți din 22 de țări. Prezentările au avut patru tematici: Managementul ecosistemului forestier, Exploatare forestieră, Managementul biodiversității și Digitalizare.

În deschiderea conferinței ce a avut loc la Aula Universității Transilvania din Brașov s-a subliniat interesul crescut al societății privind serviciile oferite de păduri, precum și nevoia de fundamentare a reglementărilor din silvicultură pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

„În sesiunea plenară, renumiți profesori din Slovacia, Germania și Finlanda au prezentat rezultatele unor cercetări recente în domeniul serviciilor ecosistemice, genomicii forestiere și transportului lemnului.

Totodată, vicepreședintele Federației Internaționale a Geodezilor (FIG) a prezentat provocările actuale din domeniu, cu privire specială asupra continentului african și a situației protecției mediului în Ghana. De asemenea, s-a prezentat proiectul european Technodiversity care își propune dezvoltarea unor materiale didactice disponibile on-line pentru studenții silvicultori.

În după-masa zilei de 14 octombrie lucrările s-au desfășurat pe patru secțiuni tematice: Managementul ecosistemelor forestiere, Inginerie forestieră, Managementul faunei și Geomatică, informatică, modelare și statistică.

Mulțumim tuturor celor care au contribuit la reușita acestui eveniment științific de referință pentru silvicultura românească!

Simpozionul nu ar fi putut avea loc fără susținerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Tornator Romania – Ocolul Silvic Privat Oituz, Secției de silvicultură a Academiei de Științe Agricole și Silvice, Regiei Publice Locale a Pădurilor Piatra Craiului Zărnești, Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt și a Universității Transilvania din Brașov”, se arată în comunicatul transmis de Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov.

Teme interesante

La capitolul Management forestier una dintre prezentări s-a referit la sistemele agroforestiere, inclusiv perdelele forestiere. Înțelese ca asocieri între agricultură și speciile forestiere, pe aceeași suprafață de teren, aceste sisteme s-au dezvoltat în ultimele cinci decenii, în principal ca modalitate de conservare a resurselor naturale, dar și de creștere a producției și cu scopul de atenuare a schimbărilor climatice. În funcţie de tipul de sistem agrosilvic realizat/întâlnit de realizatorul studiului, una dintre funcţiile pe care le îndeplinesc are caracter prioritar într-o anumită zonă. „Orice tip de agrosilvicultură am analizat, se constată că sunt profitabile și atractive și pot deveni o alternativă de aprovizionare cu lemn și produse nelemnoase”, notează autoarea studiului, Elena Mihăilă de la INCDS „Marin Drăcea”.

O altă prezentare interesantă s-a referit la transportul masei lemnoase. Mai exact, la reducerea timpului din momentul în care lemnul recoltat este scos la drumul auto și transportul lui la depozit.

„Analizele indică faptul că se poate evita pierderea calității lemnului dacă capacitățile de transport sunt sincronizate cu capacități de recoltare pentru a menține timpii de livrare scurti. Calamități forestiere din ce în ce mai frecvente și extinse produc cantități de lemn care depășesc dramatic capacitatea de transport regional disponibilă. Dacă am crește capacitatea de transport cu 25%, riscul de devalorizare a lemnului scade cu 73%”, punctează Peter Rauch, de la Universitatea de Resurse Naturale din Viena, Austria.

Un alt studiu, realizat în Finlanda, s-a oprit asupra problemelor întâmpinate de transportatorii de lemn. Autorii au făcut un sondaj printre antreprenorii din domeniu – 100 la număr – care arată că reglementările privind timpul de conducere și de odihnă sunt cele mai problematice.

„În plus, actualii muncitori calificați se pensionează și sunt prea puțini oameni instruiți pentru a-i înlocui. Acest lucru este de așteptat să crească salariile, ceea ce poate se va reflecta în scăderea profitabilității în sectorul transportului de lemn în viitor”, subliniază Teijo Palander, de la Universitatea din Finlanda.

Alte prezentări s-au referit la sistemul de marcare RFID, biomasă, soluții digitale de supraveghere, sprijin financiar pentru sectorul forestier cu studiu de caz Cehia, pepiniere, dar și problema ursului.

„Datele statistice arată că atacurile asupra oamenilor, precum și pagubele materiale cauzate de ursul brun, înregistrează creșteri semnificative de la an la an, iar, în situația actuală, prevederile Directivei Habitate nu conduc la menținerea protecției și a stării de conservare a ursului brun, ci mai degrabă la o dezvoltare necontrolată a populatiei de urs” (Ana Gabriela Anuțoiu și Ovidiu Ionescu de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov).

Ionuț Sorin Banciu: „Trebuie să ne orientăm și către tehnologii de exploatare a lemnului mai prietenoase cu mediul”

Prezent la eveniment, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu din Ministerul Mediului s-a referit la importanța conceptului de „smart forestry” și a subliniat că e important ca deciziile din silvicutură să fie luate în baza datelor științifice și nu a percepțiilor.

„Fiind atât inginer silvic, cât și secretar de stat in Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, apreciez și sunt conștient de importanța sectorului de cercetare silvică atât din România, cât și de la nivel european și global. Avem nevoie de proiecte inovatoare de cercetare care să furnizeze raspunsuri clare la cele mai presante intrebari si provocari legate de viitorul padurilor.

Mă gândesc, spre exemplu, la adaptarea padurilor la schimbarile climatice, la ce specii de arbori vom folosi in viitoarele paduri sau in orasele noastre poluate sau la cum putem monitoriza padurile noastre folosind cele mai avansate tehnologii precum imaginile satelitare sau tehnologiile LIDAR.

Toate ramurile cercetării silvice sunt, în egală măsură, importante! Nu este suficient să înființăm cele mai reziliente păduri în fața schimbărilor climatice, ci trebuie să ne orientăm și către tehnologii de exploatare a lemnului mai prietenoase cu mediul, sa aplicam concret concepte precum close to nature and climate smart forestry.

În mod special, m-am bucurat să văd că tânăra generație de cercetători și cadre didactice universitare este foarte activă. Avem nevoie de minți deschise care să inoveze și să adapteze ramurile de activitate din silvicultură și industriile conexe conform așteptărilor multiple ale societății.

Și avem nevoie de mai multe decizii bazate pe date științifice si nu pe perceptii publice care pot fi adesea greșite. Politicile cele mai bune sunt cele care răspund provocarilor reale cu solutii bazate pe adevăruri științifice”.

De la simpozion nu puteau lipsi cei de la Facultatea de Silvicultură din Suceava.

„Ne-am bucurat să ne revedem colegii și prietenii de la facultatea “soră” din cadrul Universității Transilvania din Brașov, precum și numeroșii specialiști în diverse teme ale silviculturii și ecologiei. Susținem și apreciem munca lor excelentă și îi felicităm pentru organizarea simpozionului!”, au transmis cei de la Suceava.

În imagine, cei doi decani ai facultăților de Silvicultură din Brașov,  Alexandru Curtu, respectiv Suceava, Ciprian Palaghianu.

În cea de-a doua zi a conferinței, conform tradiției, prezentările și discuțiile au continuat în teren.

În acest an s-au abordat teme de silvotehnică cu accent pe lucrările de îngrijire și conducere în făgete de pe raza Ocolului Silvic Privat Oituz, deținut de Tornator Romania.

Foto: Facultatea de Silvcultură și Exploatări Forestiere Brașov, Tornator

Detalii despre participanți și prezentări, AICI.