Piața globală a lemnului (cherestea de rășinoase, celuloză, placaj și produse secundare) traversează în 2026 o perioadă de ajustări structurale, marcată de cerere slabă din construcții, costuri ridicate ale materiei prime și decizii de restructurare a capacităților. Semnalele de îmbunătățire din unele economii naționale (inclusiv Finlanda) nu se reflectă încă în sectorul de prelucrare a lemnului. Producătorii se confruntă cu marje comprimată, reduceri de producție și, în unele cazuri, închideri permanente sau temporare. Mai jos, o sinteză bazată pe anunțuri oficiale și date de piață recente, cu implicații pentru oferte, prețuri și ocuparea forței de muncă.
Finlanda: ajustări de capacitate la gateri și fabrici de celuloză, pe fondul cererii slabe
În nordul Finlandei, Metsä Fibre (parte a Metsä Group) se pregătește pentru o oprire de producție de șase săptămâni la fabrica de bioproducte din Kemi (octombrie-noiembrie 2026). Oprirea combină programul anual de mentenanță cu modernizarea sistemului de gătit (cooking plant), proiect realizat împreună cu Andritz. Fabrica, inaugurată în 2023, produce celuloză de rășinoase și mesteacăn, plus energie regenerabilă (surplus de ~2,5 ori consumul propriu). Compania a deschis negocieri de schimbare care acoperă întregul personal de ~225 de angajați, cu posibilitatea de disponibilizări temporare de maximum 90 de zile până la sfârșitul anului. Nu este anunțată nicio reducere permanentă de capacitate.
Stora Enso anunță planuri de închidere permanentă a gaterului Veitsiluoto din Kemi (capacitate ~200.000 m³/an, operațional de peste un secol). Producția de cherestea de pin va fi redistribuită către fabricile din Oulu și Kalajoki (acestea au fost consolidate după achiziția Junnikkala în 2025, care a adăugat ~700.000 m³ capacitate anuală). Negocierile de schimbare acoperă ~60 de angajați și durează aproximativ trei săptămâni; fabrica, deja în reducere temporară de producție, nu ar mai reporni în octombrie. Compania justifică decizia prin necesitatea unor investiții substanțiale la o unitate veche și prin disponibilitatea capacității moderne în alte locații. Impactul asupra consumului regional de lemn rotund este estimat ca limitat.
La Uimaharju (capacitate gater ~240.000 m³/an, integrată cu fabrica de celuloză Enocell), Stora Enso a demarat negocieri care acoperă ~380 de angajați, cu risc de până la 35 de posturi. Nu este anunțată reducere de capacitate, ci optimizări de costuri și organizare.
Datele din prima jumătate a anului 2026 confirmă presiunea: producția de cherestea de rășinoase a scăzut cu ~3% (la ~6,1 milioane m³), exporturile valorice cu ~5% (la ~870 milioane euro), cu scăderi pe piețe-cheie (Regatul Unit –15%, Japonia –20%, China –27%). Achizițiile de lemn rotund au fost cu ~18-21% sub nivelul anului anterior și media pe cinci ani, însă prețurile buștenilor au rămas ridicate (pin ~78-79 €/m³, molid ~83-84 €/m³ în iunie). Asociația Gaterelor Finlandeze subliniază că rentabilitatea durabilă ar necesita scăderi de costuri la materie primă și logistică, alături de creșterea prețurilor cherestelei – combinație care nu s-a materializat. Produsele secundare (așchii, rumeguș) aduc venituri mai mici, agravând situația gaterelor independente față de grupurile integrate.
Polonia: consolidare în placaj
PAGED Plywood închide fabrica de prelucrare din Bartoszyce (nordul Poloniei) în august 2026. Unitatea producea componente de bază pentru plăci aglomerate (capacitate ~12.000 m³/an) și avea 26 de angajați (24 de contracte reziliate). Grupul rămâne cu patru unități (Pisz, Morąg în Polonia și una în Estonia lângă Pärnu), cu peste 1.400 de angajați. Nu au fost detaliate motivele, dar contextul pieței dificile pentru produse din lemn este evident.
Franța: volume masive de lemn de salvare după incendii și probleme la fabricile de celuloză
Incendiile din iulie 2026 din Gironde (sud-vestul Franței) au afectat 39.000–42.000 ha de pin maritim, echivalent cu ~3,5 milioane m³ de lemn (aproape două treimi din producția anuală a masivului Landes de Gascogne). Un incendiu suplimentar în Landes a adăugat ~210.000 m³. Recoltarea de salvare este întârziată de solul încă fierbinte și va accelera după ploile de toamnă. Calitatea variază: lemnul puțin afectat poate merge la cherestea/placaj, calitățile inferioare la paleți, celuloză, panouri sau energie/peleți (prețuri de la ~10 €/m³ la peste 50 €/m³).
Aceste volume se adaugă pagubelor din furtuna Nils (februarie 2026, cel puțin 2 milioane m³). Concomitent, fabricile Fibre Excellence (Tarascon și Saint-Gaudens) – care consumau anterior echivalentul a ~3,4 milioane m³ lemn rotund/an – se confruntă cu probleme severe: Tarascon a intrat în lichidare, iar Saint-Gaudens are un sursis până la 24 august 2026 pentru o eventuală preluare (interes din partea Soprema și parteneri). Rezultatul este un potențial surplus de lemn de calitate inferioară pe piața locală, în timp ce buștenii de gater de calitate bună rămân solicitați.
China: scădere puternică a importurilor de cherestea, în special de rășinoase
În prima jumătate a anului 2026, importurile totale de cherestea ale Chinei au scăzut cu ~12% (la 10,66 milioane m³), valoarea cu doar 1% (la 3,076 miliarde USD), iar prețul mediu CIF a crescut cu 13% (la 289 USD/m³). Cheresteaua de rășinoase a scăzut cu 21% (la 5,84 milioane m³), în timp ce cea de foioase a crescut ușor (+1%). Rusia rămâne principalul furnizor, dar pierde cotă (–22% volum). Canada a crescut pe segmentul de rășinoase, iar Vietnamul a înregistrat creșteri spectaculoase. Cauzele: cerere slabă din imobiliare și construcții, stocuri portuare ridicate la început de an, substituție cu specii autohtone de plantație și costuri de import mai mari.
Implicații pe termen scurt și mediu
- Ofertă și prețuri: Opririle temporare (Kemi) și închiderile (Veitsiluoto, Bartoszyce) reduc capacitatea de piață pe segmentul de cherestea și celuloză nordică, ceea ce ar putea susține prețurile pe anumite piețe. Volumele de salvare din Franța riscă însă să apese pe calitățile inferioare și pe lemnul industrial. Prețurile buștenilor din Finlanda rămân ridicate relativ la cererea de cherestea, limitând marjele.
- Ocuparea forței de muncă și restructurare: Sute de posturi sunt afectate (disponibilizări temporare sau permanente). Grupurile mari pot redistribui volumele, pe când producătorii independenți au mai puține opțiuni.
- Piețe de export: Finlanda și alți producători nordici se confruntă cu slăbiciune simultană pe Europa, Asia și MENA. Logistica scumpă agravează competitivitatea pe piețele îndepărtate.
- Tendințe structurale: Concentrarea producției pe fabrici mai noi și eficiente, integrare verticală (celuloză + cherestea + energie) și adaptare la cererea de produse cu valoare adăugată (ambalaje fibroase, de exemplu). Redresarea construcțiilor europene rămâne factorul-cheie; fără ea, disciplina de producție și optimizările de cost vor continua.
Piața rămâne dependentă de evoluția construcțiilor rezidențiale, de costurile logistice și de dinamica prețurilor buștenilor. Următoarele luni (toamna 2026) vor clarifica dacă volumele de salvare din Franța și opririle de producție din nordul Europei vor echilibra sau dezechilibra și mai mult piața.
