Guvernul României a adoptat, la 23 iulie 2026, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Strategia biodiversității adoptată stabilește cadrul unitar de protejare, restaurare și utilizare durabilă a patrimoniului natural al României pentru următorii cinci ani și îndeplinește Jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Asociația Forestierilor din România a analizat documentul aprobat, împreună cu anexa care conține Planul național de acțiune și cu nota de fundamentare, și a făcut publice concluziile privind aplicarea prevederilor în fondul forestier.
Îndeplinirea jalonului și cadrul de finanțare a măsurilor
Potrivit notei de fundamentare, neîndeplinirea Jalonului 31 ar fi atras o penalitate în valoare de 972.455.220 de euro. Adoptarea documentului în termen a permis menținerea acestor fonduri în circuitul investițional național.
Nota de fundamentare arată că strategia a fost elaborată printr-un proces participativ, cu implicarea autorităților publice centrale, a instituțiilor de cercetare, a organizațiilor neguvernamentale și a experților în domeniul biodiversității, și că documentul a fost dezbătut în reuniunile Comitetului interministerial pentru analiza cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității.
Asociația reține din documentație precizarea potrivit căreia fondurile asociate jalonului nu constituie o alocare sectorială și nu finanțează direct măsurile prevăzute în strategie. Nota de fundamentare menționează că documentul nu instituie, prin el însuși, obligații bugetare directe, iar implementarea măsurilor se va realiza în limita fondurilor aprobate anual în bugetele ordonatorilor principali de credite, precum și prin fonduri europene, Fondul pentru Mediu și alte surse legal constituite.
Prevederile aplicabile fondului forestier
Planul național de acțiune stabilește ca minimum 75% din suprafața fiecărui parc național să fie încadrată în zone de protecție strictă până în 2030, cu alinierea tuturor parcurilor naționale la criteriile IUCN categoria II. Rezultatul așteptat, formulat în anexă, este eliminarea exploatării comerciale a lemnului provenit din parcurile naționale, utilizarea lemnului urmând să fie reglementată prin proceduri aprobate, pentru scopuri compatibile cu conservarea și cu sprijinirea comunităților locale.
La nivel național, țintele asumate sunt 30% suprafață protejată și 10% zone prioritare pentru biodiversitate, cu includerea tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine validate.
Documentul prevede revizuirea normelor tehnice de elaborare a amenajamentelor silvice, pentru integrarea explicită a criteriilor de conservare a biodiversității, și introduce un set nou de indicatori de monitorizare a ecosistemelor forestiere: volumul lemnului mort pe picior și căzut, ponderea arboretelor cu structură plurienă, conectivitatea, stocul de carbon organic, ponderea speciilor indigene și diversitatea speciilor de arbori.
Sunt prevăzute, de asemenea, consolidarea structurilor de control forestier, un mecanism național de stimulare a certificării forestiere cu prioritate pentru pădurile private și un sistem digitalizat de trasabilitate pentru speciile sălbatice cu valoare economică.
Asociația salută includerea pădurilor virgine și cvasivirgine validate în regimul de protecție strictă, precum și măsurile de întărire a capacității de control, pe care le consideră direcții necesare și în interesul operatorilor care își desfășoară activitatea în condiții de legalitate.
Calendarul de operaționalizare a măsurilor
Analiza ASFOR compară modul de formulare al celor două categorii de prevederi cu efect asupra proprietarilor de păduri.
Măsurile de restricționare sunt cuantificate și au termene precise: 75% protecție strictă în parcurile naționale până în 2030, eliminarea exploatării comerciale ca rezultat așteptat, țintele de 30% și 10% cu același orizont.
Mecanismele de compensare sunt formulate ca acțiuni de elaborare, cu indicatori de tip „Realizat / Nerealizat”. În această categorie se regăsesc analiza cadrului de compensare pentru utilizatorii de terenuri din siturile Natura 2000, metodologia națională de evaluare economică a funcțiilor de protecție și a serviciilor ecosistemice furnizate de păduri și plata compensațiilor pentru pădurile cu funcții de protecție de interes național, tipurile T1 și T2.
„Măsura de restricționare devine aplicabilă la o dată cunoscută, iar compensația devine aplicabilă după finalizarea metodologiei, aprobarea mecanismului și alocarea bugetară. Considerăm oportună corelarea celor două calendare, astfel încât intervalul dintre ele să nu fie suportat exclusiv de proprietarul de pădure și de operatorul economic”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România.
Elementele de impact economic din documentație
Nota de fundamentare consemnează, la capitolul privind impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici, că proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect. La capitolul privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, rubricile sunt completate cu linie pentru fiecare dintre cei cinci ani. Documentul menționează, în același timp, că implementarea strategiei contribuie la creșterea rezilienței economice pe termen lung și la valorificarea capitalului natural.
Asociația raportează aceste mențiuni la dimensiunea economică a sectorului. Sectorul forestier și industria lemnului contribuie împreună cu aproximativ 3,5% la produsul intern brut, generează un excedent comercial de până la 2 miliarde de euro anual și susțin peste 150.000 de locuri de muncă directe și aproximativ 300.000 indirecte, cele mai multe în mediul rural.
În acest context, ASFOR consideră utilă estimarea volumului care urmează să fie retras din circuitul economic prin aplicarea pragului de 75% în parcurile naționale. Datele necesare sunt disponibile la nivelul autorităților competente: suprafețele fondului forestier din parcurile naționale, pe categorii funcționale, și posibilitatea anuală stabilită prin amenajamentele în vigoare.
Capacitatea de valorificare, tema centrală a analizei
Potrivit asociației, ajustarea ofertei interne de masă lemnoasă nu modifică nivelul cererii, ci orientează o parte a acesteia către alte surse de aprovizionare, inclusiv din import.
„România dispune de o resursă forestieră consistentă. Provocarea noastră este capacitatea de valorificare. Dezvoltarea procesării de proximitate, în paralel cu aplicarea măsurilor de conservare, permite ca beneficiul de mediu să se producă fără transferul valorii adăugate în afara țării și fără pierderi de ocupare în comunitățile montane”, a precizat președintele ASFOR.
Analiza notează că strategia are în vedere acest aspect, prin prevederea privind reglementarea utilizării locale a lemnului din parcurile naționale în sprijinul comunităților, și că redactarea procedurii va determina rezultatul practic al măsurii.
Propunerile înaintate autorității publice centrale
Pentru etapa de elaborare a actelor normative subsecvente, ASFOR a înaintat spre analiză cinci propuneri.
Prima vizează finalizarea metodologiei de evaluare economică a funcțiilor de protecție și a serviciilor ecosistemice forestiere anterior aplicării restricțiilor de exploatare. A doua se referă la instituirea unei linii bugetare distincte și predictibile pentru plata compensațiilor, în corelare cu alocarea de minimum 20% din veniturile Administrației Fondului pentru Mediu pentru conservarea naturii, prevăzută în strategie.
Celelalte trei propuneri privesc consultarea proprietarilor de păduri, a operatorilor economici și a autorităților locale la elaborarea procedurii referitoare la utilizarea locală a lemnului din parcurile naționale, evaluarea impactului socioeconomic al zonării interne a parcurilor anterior aprobării noilor limite de protecție strictă și corelarea mecanismului de stimulare a certificării forestiere cu instrumentele de sprijin pentru procesarea de proximitate.
Asociația și-a exprimat disponibilitatea de a participa, cu specialiști proprii, la grupurile de lucru privind revizuirea normelor tehnice de amenajare, elaborarea ghidului de conservare a pădurilor în arii naturale protejate și dezvoltarea mecanismelor de compensare, punând la dispoziție expertiza tehnică și datele de teren ale sectorului.
„Conservarea și utilizarea durabilă a resursei forestiere sunt obiective complementare. Le putem susține împreună, printr-o repartizare echilibrată a costurilor conservării”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
Sursă:
- 1.comunicat asfor.ro
2. comunicatul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind adoptarea strategiei — https://mmediu.ro/comunicare/comunicate-de-presa/guvernul-a-aprobat-strategia-nationala-pentru-conservarea-biodiversitatii-2026-2030/
