Trei studenți de la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca au câștigat finala globală a competiției SAS Curiosity Cup, unde au concurat alături de echipe din întreaga lume. Proiectul lor – Satellite Image Classification for Detecting Deforestation in Romania – a folosit soluția SAS Viya pentru a analiza situația recoltărilor de arbori din Munții Carpați, soluție ce ar putea ajuta la îmbunătățirea sistemului de trasabilitate SUMAL 2.0.

„Proiectul nostru a constat în analiza imaginilor din satelit pentru a detecta dacă au existat tăieri de păduri, așa-numitele defrișări. Legal sau ilegal, nu despre asta e vorba. Este vorba despre o tehnologie de inteligență artificială capabilă să analizeze imagini și care ar putea fi folosită și la estimarea volumului de lemn transportat și a eventualelor neregularități, cum ar fi fotografiile încărcate în sistemul SUMAL 2.0. Dacă tehnologia noastră se integrează în aplicația SUMAL, vom aplica analiza acelor imagini și putem compara volumul declarat cu cel real. Pentru că sunt anumite deficiențe în abordare, cum ar fi, de exemplu, că la un transport se încarcă o anumită cantitate, se face fotografia, și apoi se mai încarcă peste. Dar fotografia încărcată în sistem e cea de dinainte”, a declarat, pentru forestmania.ro, Marian-Lucian Coțolan, unul dintre cei trei studenți premiați.

Ei au avut deja un prim contact cu cei de la Garda Forestieră Națională, după ce au fost invitați la Guvern, la Comitetul interministerial privind schimbările climatice, unde au prezentat proiectul.

Porszolt Levente, inspectorul general al Gărzii Forestiere Naționale, a transmis, după întîlnirea cu cei trei studenți, că „ne dorim să interconectăm acest sistem bazat pe AI cu propriul nostru sistem de monitorizare și control, SUMAL 2.0, pentru a depista și mai eficient ilegalitățile. Totodată, este de responsabilitatea noastră, la GFN, să abordăm cu maximă responsabilitate gestionarea acestor resurse naturale, să intervenim ferm și să sancționăm acolo unde găsim ilegalități, dar în același timp să diferențiem activitățile legale. Catalogarea drept ilegală a acelor activități care respectă prevederile legii poate aduce de asemenea prejudicii majore atât sectorului, cât și imaginii României. Iar aici invităm alături de noi pe toți cei care vor să ajute prin expertiza lor, așa cum sunt și acești tineri deosebiți”.

Cercetarea echipei a avut la bază două seturi de date conținând imagini obținute prin satelit: unul care cuprinde imagini din bazinul hidrografic al Amazonului și un altul care conține imagini din patru regiuni de interes ale Munților Carpați, colectate de către satelitul Sentinel-2. Imaginile au fost pre-procesate și redimensionate pentru a putea fi folosite în două sisteme de clasificare: o Rețea Neurală Convoluțională (CNN) bazată pe platforma SAS Viya, dar și un model atent calibrat ResNet50, pregătit în Python.

Concluzia la care a ajuns echipa este că metoda de lucru folosită în cadrul proiectului poate reprezenta un punct de pornire pentru sisteme de monitorizare a pădurilor României. Tehnologia poate suplimenta monitorizarea făcută la sol și poate contribui la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale.

„Garda Forestieră Națională are în plan să instaleze camera video pe drumurile pe care se transport lemn, anumite drumuri. Deocamdată nu am stabilit nimic concret, doar am prezentat proiectul nostru. Dar această analiză a imaginilor poate ajuta. Noi nu am creat o aplicație în sine, ci sunt algoritmi care pot fi integrați într-o aplicație. Un algoritm care este învățat să facă un anumit lucru. Noi credem că poate fi integrat în SUMAL 2.0. Am analizat Inspectorul Pădurii, nu am avut acces în SUMAL, din câte am văzut este un sistem care își face treaba, dar sunt multe lucruri la care nu face față.

Problema tăierilor nu este numai în România. Noi avem o suprafață mică de pădure, ca țară. Probleme sunt, de exemplu, cu pădurea amazoniană”, ne-a mai explicat Marian-Lucian Coțolan.

Opțiuni: păduri sau armată

Cei trei studenți sunt Marian-Lucian Coțolan (din Hunedoara), Adina Tilea (Hunedoara) și Bianca-Nicoleta Marian (din Baia Mare). Ei sunt coordonați de lect. univ. dr. Darie Moldovan și sunt acum masteranzi la Babeș -Bolyai, la Facultatea de Științe Economice, cu specializări în Informatică și Statistică.

„Noi nu suntem specialiști în păduri… Pentru acest concurs ne-am dorit o temă de impact. Am avut libertatea să alegem ce temă dorim. Au fost și alte opțiuni, nu doar pădurile. Am vrut să facem un proiect cu aplicație în domeniul militar, având în vedere războiul din Ucraina. Pentru că analiza imaginilor poate fi aplicată pe mai multe domenii, inclusiv sisteme de parcare a mașinilor… Din ce am văzut, apropo de lemn și păduri… noi știm că este nevoie de lemn în societate. Doar că mult lemn se duce spre fabrici de prelucrare a produselor finite, iar majoritatea acestor fabrici sunt deținute de companii din alte țări”, a mai punctat Coțolan.

În cadrul competiției SAS Curiosity Cup au fost prezentate 52 de proiecte, România având o singură echipă, pe cei de la Cluj. Au fost 10 finaliști și câte un câștigător la 3 categorii. Pentru categoria Data Analysis au fost premiați cei trei români.

Premiul constă în accesul la platforma SAS, o platformă de învățare și certificare. Practic, pot accesa programe care altfel ar fi costat 1.000 de euro/programul.