Ministrul Mediului, Tánczos Barna, anunță că în câteva zile va avea loc o „consultare suplimentară” pentru proiectul Noului Cod Silvic, dar nu cea procedurală a ministerului.
„În câteva zile se va definitiva textul și se va posta pentru un fel de consultare publică, dar nu cea procedural a ministerului, ci una suplimentară. Pentru ca, înaintea depunerii raportului de către Universitatea Transilvania, să aibă posibilitatea toți cei interesați să mai formuleze propuneri. Sunt câteva aspecte foarte interesante care vor apărea în Noul Cod Silvic”, a declarat, pentru forestmania.ro, ministrul Mediului.
El a enumerat și câteva dintre aceste aspecte.
„Va fi o abordare diferită, în funcție de dimensiunea proprietății, dimensiunea pădurii care este în proprietatea privată a cetățenilor. Proprietățile mici vor fi tratate cu o anumită flexibilitate, pentru a-I stimula să facă un management silvic sustenabil, nu doar a-I controla și a-i amenda. Vorbim de proprietăți de până la 10 hectare.
Va fi o abordare diferită pentru proprietăți de la 10 la 100 de hectare, iar pentru proprietaățile mari vor fi aceleași reguli ca până acum, cu amenajament silvic. Deci nu se renunță la amenajament nici pentru cei care au între 10 și 100 de hectare dar venim cu câteva abordări mai flexibile.
Vom defini comunitățile dependente de pădure. Mai ales în zona parcurilor naționale. Trebuie să găsim o soluție de readucere a acelei simbioze dintre comunitate și pădure, pentru că acele păduri au fost protejate și păstrate de comunitatea locală sute de ani. nu am avut nevoie nici de Bruxelles, nici de alte instituții, nici de ONG-uri pentru ca acele păduri să rămână păduri seculare”, a punctat ministrul, la finalul conferinței de presă pe care a susținut-o ieri după-amiază la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna.
Trebuie precizat că ultima propunere vine din partea Asociației Forestierilor din România – ASFOR.
Ciprian Dumitru Muscă, ASFOR: E nevoie de echilibru
Președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, a declarat pentru forestmania.ro că, până la urmă, vorbim despre principiul potrivit căruia „non intervenția nu înseamnă automat protecție”.
„Avem ca exemplu Parcul Național Retezat, un exemplu foarte elocvent. Parcul Național Munții Retezat și-a pierdut încadrarea ca sit UNESCO pentru simplul fapt că de acolo au dispărut comunitățile locale. Deci în momentul în care noi venim cu protecție și, ca urmare a acestei protecții a fondului forestier, dispar comunitățile locale pentru că le îngrădim accesul la resursă și accesul la obiceiurile lor tradiționale, cum ar fi creșterea animalelor, care este scopul acestei protecții? Unde ducem protecția? Urmărim să prtejăm zone vaste cu rezultat în dispariția comunităților locale. Întotdeauna când gândim această protecție trebuie s-o gîndim foarte echilibrat în așa fel încât și natura, dar și omul să aibă de câștigat. Fondul forestier din România, până în 1989, a fost parcurs integral cu lucrări. Fiecare metru pătrat de pădure din România.
