Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a povestit aseară, la TVR Info, că în urmă cu două săptămâni, pe când era într-o drumeție cu un grup de prieteni, doi urși s-au apropiat la 50 de metri de grupul lor.
„Doamnele s-au speriat, eu căutam telefonul să îi filmez. Dar s-au speriat și au fugit, că am făcut gălăgie.
Au fost foarte multe tragedii, din păcate… Urșii sunt foarte periculoși. Este foarte riscant să te întâlnești cu ursul pe munte. Au murit zeci de oameni și sunt sute care au fost spitalizați. Ce poți să faci? Să nu circuli în liniște în pădure, să faci zgomot.
Nu ai ce să faci efectiv, dacă te atacă. Singura soluție e să te rogi la bunul Dumnezeu să scapi. Suntem fără șansă, fără posibilitatea de a ne apăra”, a spus ministrul.

El a anunțat însă și câteva dintre deciziile luate în minister cu privire la urși.
„O să relocăm cotele din localitățile unde nu au fost extrase animalele în alte zone unde au fost atacuri.
În februarie-martie vom avea primul recensământ al populației de urși după 2016. Este prima dată când comandăm un studiu al populației de urs.
Totodată, în 2023 vin primele rezultate ale proiectului de estimare a numărului de urși prin amprenta genetică”, a spus ministrul.
Acest proiect a fost anunțat în iulie 2021.
„Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populației de urși. Acest proiect este și o premieră științifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populație atât de mare de urși, așa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanțat din fonduri europene pentru managementul populației de urși. Vom demara colectarea în masă a probelor genetice din Carpații României la începutul anului viitor. Fiecare probă va avea coduri de bare și va fi introdusă într-o aplicație informatică, devenind bază științifică și de analiză. Datele vor fi interpretate pentru a afla câți urși trăiesc în România, dar și care sunt zonele în care sunt cei mai mulți urși din țară. Vom avea alături de noi, în acest proiect și parteneri internaționali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia și Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a declarat ministrul Tánczos Barna la acea dată. Prelevarea probelor genetice e realizată cu ajutorul a peste 400 de specialiști din cadrul Romsilva și gestionari ai fondurilor cinegetice, dar vor fi utilizați și câini specializați în depistarea excrementelor de urs. Echipele care culeg datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, unde acestea sunt analizate în laborator și interpretate.
Ministrul Mediului a mai spus aseară că, din primele informații pe care le are de la specialiști, România se confruntă cu o creștere constantă a numărului de urși.

„E normal ca un mare carnivor să crească atâta timp cât e protejat, vom analiza care vor fi măsurile pe care le vom implementa.
Trebuie să avem grijă și de protejarea culturilor, a stânelor, a caselor. Avem în pregătire un program de montare de garduri electrice. Vom lansa prin AFM o schemă de finanțare pentru fermieri și persoane fizice. Trebuie să avem o gestionare rațională a populației de urs pentru că chiar vom ajunge să avem urși în București”, a punctat ministrul.
Motto: ` MINISTERUL MEDIULUI PERICLITEAZA VIATA OAMENILOR DAR SI A URSILOR 2016- 2023!`
°STATUL ROMAN NU POATE IMPUNE ENTITATILOR PRIVATE, EFECTUAREA SE SERVICII PUBLICE, FARA O COMPENSATIE CORESPUNZATOARE°
PROPUNERI
I: pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), si lup (Canis lupus)în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante
1.PREAMBUL
1.1.LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
ART. 1
m) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;
p) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond cinegetic*);
r) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice*), realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;
ART. 2
Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.
ART. 17
(1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.
ART. 18
(1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure protecţia faunei cinegetice din fondurile cinegetice contractate cu personal cu atribuţii specifice, pe fiecare fond cinegetic, care îndeplineşte condiţiile legii şi ale reglementărilor administratorului.
ANEXA 2
Valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este interzisa
┌────┬────────────────────────┬───────────┐
│ │ │Valoarea │
│Nr. │Denumirea │de │
│crt.│ │despăgubire│
│ │ │(în euro) │
├────┴────────────────────────┴───────────┤
│A. MAMIFERE │
├────┬────────────────────────┬───────────┤
│8. │Ursul (Ursus arctos) │40.000 │
├────┼────────────────────────┼───────────┤
-LEGEA nr. 13 din 9 ianuarie 2020 Administrarea şi gestionarea faunei cinegetice a României (la 24-07-2015 Titlul Cap. II a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 149 din 16 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 24 iunie 2015.) ART. 6. (1) Principalele atribuţii ale administratorului faunei cinegetice sunt următoarele: f^1) acordă nivel de intervenţie şi prevenţie anual, pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor la speciile din anexa nr. 2; nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.
Potrivit art. 4 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f^1) şi art. 39 alin. (1) lit. g) şi z) (la 13-01-2020 Alineatul (1) din Articolul 43 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 13 din 9 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2020).
Pozitia gestionarului fondurilor cinegetice:
Reiese clar din litera Legii 407, faptul ca gestionarul fondului cinegetic aflat sub contract, este singurul care asigura protectia intregii faune cinegetice a Romaniei, inclusiv cele din Anexa 2, deci si inclusiv al URSULUI.
Fata de aceasta situatie, gestionarul incepand cu anul 2016, nu poate sa profite nicicum in urma protectiei oferite speciei urs, desi ursul este si el ca specie, o resursa regenerabila, care poate fi folosita, dar care si trebuie tinut intr un echilibru natural si chiar social. S a produs un grav dezechilibru in fondurile cinegetice, vinovatul fiind Ministerul Mediului, prin inactiunea acestuia fata de necesarul stringent de management al speciei urs, si nu numai.
Ministerul Mediului comite infractiune repetata prin neemiterea ordinului de preventie la specia urs, pana la 15 mai a fiecarui an.
1.2.Ordinul viceprim – ministrului, ministrului mediului nr. 625/2018 privind aprobarea Planului Naţional pentru conservarea populaţiei de urs brun din România
Monitor Oficial al României Nr. 549 bis
Care precizează: pag. 37/68: În actualul context naţional, starea de conservare a speciei de urs brun este favorabilă, trendul populaţiei este în creştere, nivelul pagubelor şi a conflictelor este în creştere, iar acceptanta speciei în comunităţile rurale şi în unele zone turistice de interes naţional este în scădere. În acest context se impune ca vânătoarea sa fie un instrument de management, care să menţină mărimea populaţiei de urs brun la un nivel optim, acceptat de specialiştii în domeniul cinegetic şi de comunităţile rurale şi urbane.
Pag. 20/68: Pct. 4.1. pct. c – EXTRAS: mărimea optimă a populaţiei de urs brun din punct de vedere ecologic, social şi economic, este de aprox. 4000 exemplare pe 71840 km2.
Pag. 33/68: Pct. (2) – EXTRAS: Zone de management durabil
Pag. 34/68: Pct. (2) Zone de management durabil – pct. c) – EXTRAS: reglarea densităţilor efectivelor de urs brun prin acţiuni de vânătoare.
Nivelul maxim şi modul de intervenţie în populaţia de urs brun prin vânătoare în zona de management durabil se determină în urma studiilor anuale bazate pe monitorizări permanente/anuale la nivel naţional, bazate pe datele primare de prezenta colectate de pe fondurile cinegetic.
Pag. 39/68: Pct. 4.1. – În cazul recoltării sau capturării exemplarelor din specia urs brun aflate în mediul natural, în oricare din stadiile ciclului lor biologic, se acorda un număr de exemplare din specia urs brun, pentru un nivel maxim de intervenţie, stabilită până la nivelul sporului natural, care se repartizează pe judeţe şi gestionari de pe fondurilor cinegetice, pe baza studiilor de specialitate.
Pozitia gestionarului fondurilor cinegetice:
Exista si STUDII ANUALE dar si STUDIU APROBAT DE MINISTER IN 2016! Ministerul in mod ilegal nu doreste sa emita Ordin de preventie, asa cum s a emis inainte de 2016. Nici Directiva Habitate nu interzice derogarea.
INSASI MINISTERUL A OBSTRUCTIONAT IN 2021 DERULAREA ACESTUI STUDIU- vezi adresele Ministerului nr 231668/22.07.2021 si 231169/20.04.2021 prin care se spune ca ar fi concurenta neloiala din partea reprezentantului gestionarilor fondurilor cinegetice, conform prevederilor legii 11/1991.
Fata de aceasta pozitionare a Ministerului, Legea 407 prevede urmatoarele
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic Art 19
(2^1) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar împreună cu structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cu anunţarea prealabilă a reprezentanţilor administratorului faunei cinegetice şi administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate, după caz.
1.3.ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 81 din 21 iulie 2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților
Pozitia gestionarului fondurilor cinegetice:
NU REZOLVA CAUZA PROBLEMEI SI SE APLICA DOAR IN INTRAVILAN. PENTRU A REZOLVA CAUZA PROBLEMEI, ADICA REDUCEREA SUPRAPOPULATIEI DE URSI, TREBUIE SA SE INTERVINA CU VANATOARE IN EXTRAVILAN, ADICA IN PADURE.
2.SITUATIA GENERALA
Grava tensiune socială apărută din 2016, după refuzurile repetate ale Ministerului Mediului de a emite Ordinul de derogare de prevenţie asupra carnivorelor mari din România (s-au emis doar 2 ordine in 2017 si 2019 de intervenţie a câte 140 de exemplare de ursi problema, care sunt ordine reactive, birocratice, fug dupa problema si nu rezolvă cauza problemei); de atunci, din 2019 pana in prezent, s au emis 50 de autorizatii la ursii agresivi, prin Monitorul Oficial, la fel reactive, la fel si Ord 723/2022 nu a rezolvat problema acestor specii, deoarece din140 de exemplare de preventive, din cauza birocratiei si discriminarii Ordinului, nu s a putut realiza, iar cele 80 de exemplare de interventie au fost mimate ca s au pus la dispozitia dosarelor de pagube, dar in realitate cererile au fost refuzate sistematic- VEZI ANEXA ……
Gravele atacuri ale urşilor, care se produc zilnic asupra oamenilor, animalelor domestice şi asupra culturilor agricole;
Stoparea totală a intervenţiilor preventive asupra populaţiilor de urs şi lup, cu luarea în considerare a concluziilor specialiştilor noştri cu privire la:
– schimbarea etologiei speciilor de carnivore mari, care pierd în timp frica instinctivă faţă de om, deja dovedită prin cazurile recente concrete de înmulţire a cazurilor de atacuri ale urşilor asupra oamenilor şi proprietăţilor acestora;
– dispariţia toleranţei populaţiei locale faţă de aceste carnivore mari, ceea ce conduce la luarea de măsuri de retaliere faţă de carnivorele mari strict protejate de lege; localnicii ucid ursii prin otrava, laturi, etc.,
– recurgerea comunităţilor locale deţinătoare de bovine şi ovine la metode proprii de apărare şi ucidere a urşilor;
– paza efectuată de către gestionarii fondurilor cinegetice pe termen scurt va include inerent în continuare şi carnivorele mari, însă această activitate va fi tot mai grea şi chiar imposibil de efectuat;
– prejudiciul plătibil la stat în cazul uciderii de către om a unui urs este de 40.000 EUR;
– prejudiciul plătit de către Stat în cazul uciderii, mutilării, schilodirii etc. a omului de către urs este 0 EUR, ceea ce este de neacceptat.
– având în vedere faptul că măsurile luate până în prezent nu au răspuns eficient problemei atacurilor unor exemplare de urs asupra persoanelor, prezența acestora în spații publice sau private, producerea de pagube materiale în gospodăriile populației fiind în continuă creștere,(text din OUG 81)
-luând în considerare datele puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit cărora în perioada 1.01.2016-22.06.2021, la nivelul structurilor Serviciului de Telecomunicații Speciale au fost primite 6.400 de apeluri 112, prin care s-a sesizat atacul unor exemplare de urs asupra persoanelor, prezența unor exemplare de urs în spații publice ori private și producerea de pagube materiale în gospodăriile populației, cele mai multe apeluri fiind efectuate în anii 2019 și 2020,întrucât la nivelul anului 2021 s-au înregistrat 1.493 de apeluri, reprezentând 85,6% din totalul apelurilor primite în anul 2020,întrucât la nivelul județelor Argeș, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Prahova numărul sesizărilor a crescut în 4 ani de 14, respectiv 17, 16, 8 și 7 ori, iar în prima jumătate a anului 2021 cele mai multe apeluri prin care s-a semnalat prezența urșilor s-au înregistrat în județele Brașov, Prahova, Mureș, Harghita și Covasna,întrucât în anii 2019 și 2020 s-au înregistrat peste 1.000 de intervenții pe an, de 3 ori mai multe față de anii anteriori,luând în considerare faptul că în perioada analizată s-au înregistrat 137 de sesizări de atacuri de urs asupra unor persoane, iar în 118 cazuri se semnala și rănirea acestora,întrucât producerea de pagube materiale de către urs s-a extins în mai multe județe în care acest fenomen nu exista în urmă cu 3 sau 4 ani (text din OUG 81)
3.Situatia sintetica a ursului brun din Romania incepand cu 2010
Mentionam ca dupa 2016, am adunat si numarul sporului natural anual care este de min 500 de exemplare si am scazut cota sau ursii accidentati. SPORUL ANUAL LA SPECIA URS ESTE REGLEMENTATA PRIN:
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Ordinul 478 din 16 octombrie 2002 (Ordinul 478/2002)
privind aprobarea Normelor de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului si a Instructiunilor de aplicare a Normelor de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului
Publicat in Monitorul Oficial 780 din 25 octombrie 2002 (M. Of. 780/2002)
3. Sporul natural calculat de ICAS.
Tabelul nr. 5 Specia de vanat Sporul mediu anual in procente
Campie Deal Munte
Fazan 40 20 –
Iepure 30 20 –
Cerb lopatar 20 15 –
Mistret 40 25 15
Caprior 25 15 8
Cerb comun 15 15 10
Urs – – 10
Capra neagra – – 10
Se observa ca dupa 2016, numarul pagubelor s au triplat, iar numarul atacurilor ursilor asupra oamenilor a crescut exponential. Sursele sunt Raportul ICAS Brasov din 2018 si Raportul ICAS Layman din 2022
Anul Nr. urși Nr. cotă Nr. urşi accidentaţi rutier si prinsi in lat Valoarea pagubelor cauzate de urși EUR Nr. atacurilor de urși asupra omului Nr. oameni uciși de urs
2010 5000 320 5 No data 4 0
2011 5300 349 8 No data 8 0
2012 5633 365 8 19.900 11 2
2013 5600 436 6 46.700 10 1
2014 5800 483 34 184.900 18 0
2015 6500 479 10 168.500 13 0
2016 6800 0 13 213.700 20 0
2017 7300 140 47 626.600 34 1
2018 7600 0 49 509.000 31 0
2019 8100 140 84 924.000 38 8
2020 8400 0 50 1.000.000 40 0
2021 8900 50 132 3.000.000 40 4
2022 9218 79 130 3000000 26 0
2023 9509 67
Populatia de ursi estimata in anul 2016 era oficial de 6300 indivizi.
Efectivele optime din anul 2018 erau de 4000 de indivizi.
Statutul de conservare al populatiei de urs in Romania este dupa IUCN: LC (Least Concern), deci ursul brun din Romania este listat ca specie neamenintata.
Starea de conservare a populatiei de urs din Romania este favorabila (FCS Favorable Conservation Status) la nivelul regiunilor biogeografice alpina si subcontinentala.
Datele provin de la INCDS ~Marin Dracea~ Brasov 2022.
Pozitia gestionarului fondurilor cinegetice:
Legat de pagube, realitatea este ca pagubele raportate prin Procesele Verbale conform Ord 1679/2008, la oi si la culturi agricole, din cauza birocratiei si a valorilor mici stabilite, sunt subraportate, valoarea reala a pagubelor fiind de aprox. 5 ori mai ridicate in realitate. Oamenii pagubiti renunta sa mai cereri de despagubire, fiind descurajati de birocratia excesiva si de URIASA RUPTURA DINTRE REALITATEA DIN TEREN SI BIROURILE MINISTERULUI DIN BUCURESTI.
Insasi oamenii doar zgariati sau muscati superficial de ursi, prefera sa nu mearga la spital, din cauza ca nu doresc sa fie internati la sectia contagioase.
4.PROPUNERI CONCRETE DE EMITEREA ACESTUI ORDIN NECESAR DIN PRIMAVARA 2023
Ceea ce a emis Ministerul ca si ordin anterior nr 723/2022 in discutie, a fost o parodie science fiction, care arata faptul ca Ministerul doar mimeaza dorinta de a respecta Constitutia, dreptul la viata si integritatea fizica a cetatenilor, dreptul la proprietate- case, garduri, culturi agricole, animale domestice, livezi, stupini, schimbarea obiceiurilor traditionale ale oamenilor de la sate de a pastori, a culege fructe de padure, ciuperci, sau ale orasenilor de a mai face excursii montane, sau a efectului nefast asupra turismului montan, si multe altele.
Cu toate ca ursul si lupul (uitatul lup, lasat in izbeliste) traiesc foarte bine, se reproduc si produc pagubele respective, nu numai la noi dar in UE la fel, sunt in expansiune, aceste specii in Romania sunt preferate oamenilor astfel ca oamenii de la sate sufera zilnic si se razbuna cum pot pe aceste specii. TOTI SUFERA, SI OAMENII SI URSII.
Cinismul Ministerului se reflecta si mai pregnant sub aspectul mentinerii interzicerii vanatorii si valorificarii resursei regenerabile cum este ursul, si chiar si la celelalte carnivore mari, continuarii lipsei managementului acestor specii, in detrimentul cetatenilor Romaniei, fata de celelalte state europene unde vanatoarea la ursi este ceva normal, odata cu respectarea Directivei Habitate la care au aderat. Nu Bruxelles a dus la situatia tragica de viata si de moarte, ci Bucuresti ul, prin Minister.
RUGAM INSISTENT MINISTERUL SA NU REPETE GRESELILE MAJORE ANTERIOARE
Urmeaza textul Ord 723, urmat de pozitia noastra, CU MAJUSCULE SI LITERE INCLINATE SUBLINIATE.
Art. 1 – (1) Prezentul ordin stabilește pentru specia urs brun numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național, reglementează nivelul de intervenție și de prevenție, precum și condițiile de implementare a derogărilor de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislația națională de mediu în vigoare, cu condiția să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural, numai în următoarele situații:
a) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole,
animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri;
b) în interesul sănătății și securității publice.
(2) Măsurile reglementate în vederea soluționării situațiilor prevăzute la alin. (1) vizează capturarea, deținerea și transportul în scopul relocării a exemplarelor de urs brun, precum și recoltarea acestora, în oricare din stadiile ciclului lor biologic.
NU SPUNE TERMENUL ORDINULUI
Art. 2 – (1) În vederea atingerii obiectivelor stabilite la art. 1 alin. (1), se aprobă numărul maxim de derogări aplicabile la nivel național în cazul speciei urs brun, după cum urmează:
a) urs brun (Ursus arctos) – 220 exemplare;
(2) Exemplarele din specia urs brun prevăzute la alin. (1) pentru situațiile prevăzute la art. 1 se defalcă astfel:
a) Nivel de prevenție – 140 exemplare
b) Nivel de intervenție – 80 exemplare;
SUNT NUMERE DERIZORII, PREA MICI, SE PROPUNE NR DE 420 EXEMPLARE DE PREVENTIE SI 80 EXEMPLARE RAMASE PENTRU OUG 81. CONSIDERAM CA DOAR ASA SE POATE NORMALIZA SITUATIA DE VIATA SI DE MOARTE, SI DOAR DUPA CATIVA ANI DE IMPUSCARE REPETATA DIN CLASA DE VARSTA MIJLOCIE SI DIN AMBELE SEXE.
PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE LA SPECIA URS DIN 2018, A ZIS CLAR, CIFRA DE INTERVENTIE ESTE SPORUL NATURAL, CARE IN ROMANIA POATE FI DE 8%.
Art. 3. – Exemplarele din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin (2) lit. a) se repartizează pe judeţe și unități administrativ – teritoriale, conform anexei nr. 1.
CONFORM PLANULUI NATIONAL DE ACTIUNE LA SPECIA URS, TREBUIE REPARTIZAT PE JUDETE SI GESTIONARII FONDURILOR CINEGETICE. SE RESPINGE TOTAL Art 3.
Art. 4 – (1) Exemplarele din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin (2) lit. a) pot fi recoltate prin metoda “la pândă”, în condițiile legii.
SE IMPUNE PERMITEREA TUTUROR METODELOR DE VANATOARE. IARASI REIESE NEPROFESIONALISMUL MINISTERULUI, PENTRU CA SI GOANA POATE FI NECESARA DACA URSUL A TARAT VACA INTR UN DESIS.
(2) Derogarea pentru recoltarea exemplarelor din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin (2) lit. a) se realizează de către gestionarii fondurilor cinegetice cu care unitățile administrativ – teritoriale au încheiat contracte de permanență/intervenție imediată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
ACEST PROIECT DE ORDIN NU ARE LEGATURA CU OUG 81, IN PRIMUL RAND CA SE DESFASOARA IN EXTRAVILANUL LOCALITATILOR. MINISTERUL AR FACE UN ABUZ IN A COROBORA EXISTENTA UNUI CONTRACT IN INTRAVILAN, CU VRE O ACTIUNE IN EXTRAVILAN. TREBUIE STERS TEXTUL DE MAI SUS AFERENT.
ACORDAREA PREFERENTIALA ESTE ILEGALA.
(3) Derogarea pentru capturarea în vederea relocării sau recoltarea exemplarelor din specia urs brun prevăzute la art. 2 alin (2) lit. b) se acordă de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin Direcția Biodiversitate, la solicitarea scrisă a gestionarului fondului cinegetic, în baza următoarelor documente:
a) punct de vedere al unei comisii constituită din reprezentanți ai agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și ai comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu, desemnați prin decizie a conducătorului structurii teritoriale, respectiv prin decizia comisarului general al Gărzii Naționale de Mediu, la propunerea comisarilor șefi, din care să reiasă existența unei situații de risc de pericol iminent pentru sănătatea și securitatea populației;
b) procese verbale întocmite cu maximum 60 de zile DAR DORIM 6 LUN IN LOC DE 60 DE ZILEI înainte conform Hotărârii Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor și alte documente justificative relevante (solicitări scrise ale Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență ori a Inspectoratelor de Jandarmi Județene, materiale foto – video, rapoarte privind acțiunile de înlăturare întocmite de gestionar și/ sau Jandarmeria Română, rapoarte de monitorizare a exemplarelor care produc pagubele pe o perioadă de minimum 30 de zile), SESZARI ALE CETATENILOR LA UAT URI, ALTE DOCUMENTE RELEVANTE după caz;
c) rapoartele derogărilor obținute anterior în baza acestui ordin, dacă este cazul;
d) avizul administratorului ariei naturale protejate/Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, după caz;
DACA ACTIUNEA GESTIONARULUI NU SE DESFASOARA PE RAZA SITULUI NATURA2000, ATUNCI SA SE EXCLUDA
(4) Pentru activitățile prevăzute la alin. (2) și (3) se va solicita și obține autorizația de mediu pentru recoltare/ capturare, cu o valabilitate maximă de 15 zile. DORIM 45 DE ZILE
(6) Capturarea în vederea relocării sau recoltarea exemplarelor din specia urs brun în condițiile alin. (2) și (3) se realizează numai cu personalul tehnic de specialitate, după ce au fost monitorizate și identificate.
°SE REALIZEAZA IN PREZENTA PERSONALULUI TEHNIC DE SPECIALITATE°
MINISTERUL IN MOD CINIC CONTINUA SA SI BATA JOC DE GESTIONARUL CARE ESTE SINGURUL CARE PROTEJEAZA FAUNA, SI INCLUSIV URSII, CONFORM CELOR DESCRISE IN LEGEA 407. INTERDICTIA DE A VALORIFICA URSU CA SI RESURSA REGENERABILA, ESTE CONTINUAREA ISTERIEI ARTUR, PE CARE MINISTERUL NU DORESTE SA O DEZMINTA.
MINISTRUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Barna TÁNCZOS
ANEXA nr. 1
Numărul de prevenție repartizat pe unități administrativ – teritoriale
Pozitia gestionarului: Numărul de prevenție repartizat pe unități administrativ – teritoriale
ESTE O DISCRIMINARA CRASA FACUTA DE MINISTER PRIN ACEST HALUCINANT CALCUL DE SCIENCE FICTION. IN PRIMUL RAND, NUMARUL DERIZORIU DUCE LA INECHITATE, ADICA UNELE UAT URI PRIMESC, ALTELE NU CHIAR DACA AU PAGUBE CONSTANTE AN DE AN
URSUL SE DEPLASEAZA, ARE O DEPLASARE SEZONIERA, FUNCTIE DE ETOLOGIA SI DE NECESITATILE LUI. ESTE O GRESEALA FUNDAMENTALA IN ACEST PROIECT DE A ACORDA UAT URILOR CEEA CE NU ESTE ATRIBUTIA LOR. COTA JUDETEANA TREBUIE DATA LA APM JUDETENE. APOI SA SE REPARTIZEZE LA GESTIONAR, CONFORM ISTORIEI FONDULUI CINEGETIC.
TREBUIE NUMAR SUFICIENT DAT LA GESTIONAR, IMPREUNA CU POSIBILITATEA DE VALORIFICARE, IAR PENTRU A NU DISCRIMINA CETATENII UE, TRTEBUIE ASIGURAT IN CAZ DE NEVOIE SI CERTIFICATUL CITES
5.CONCLUZIE
SE IMPUNE ACORDAREA COTELOR PREVENTIVE LA URS INCA DIN PRIMAVARA ANULUI 2023.
Temei legal: Constitutia Romaniei si Directiva Habitate precum si Planul National de Actiune Urs
URGENT sa se intervina prin vanatoare in mod preventiv, in mod regulat, dar și în mod repetat și consecvent, în număr suficient în viitorul apropiat, pentru a îmbunătăți structura de vârstă și sexe a populațiilor de urși. TREBUIE EXTRAS MINIM SPORUL NATURAL ANUAL- APROX 500 DE EXEMPLARE PE 202, IN DOUA SEZOABE DE VANATOARE.
Astfel se va reface instinctul de teama naturala a Carnivorelor Mari fata de oameni, aceasta in beneficiul ambelor parti. Aceasta va contribui la fel pentru mentinerea tolerantei populatiei locale fata de Carnivorele Mari si va reduce din retalieri!.
VANATOAREA LA URSI ESTE PARTE INTEGRANTA A MANAGEMENTULUI SPECIEI URS- SI NU NUMAI! Venitul accesat va reintra in gospodarirea Fondului Cinegetic, ca o parte a gospodaririi intregului Fond Cinegetic si va motiva gestionarii sa continue paza carnivorelor mari!
NU SE POATE GOSPODARI NICI O SPECIE IN DETRIMENTUL ALTEI SPECII!
ACESTEA TRAIESC IMPREUNA, DAR SI CU NOI- OAMENII!!
Cu respect,
Reprs Asociatia Proprieataridin Zona Zetea
Director Executiv AVPS Zetelaka es Tarsai Dr. Ing. Benke Iosif
PROPUNERI
II: pentru aprobarea compensarea activitatii gestionarilor fondurilor cinegetice legat de protectia Carnivorelor Mari
Se cere imperativ respectarea urmatoarele prevederi absolut legale in vigoar
II.1. Implementarea si respectarea Legii nr 148/2018 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, etc.
~Art 38- (1) …autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste, anual si ori de cate ori este nevoie , derogari, cu conditia sa nu existe o alternativa acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie in detrimentul mentinerii populatiilor speciilor respective intr o stare de conservare favorabila ~ etc
II.2. Implementarea si respectarea Ordinului vice –prim ministrului, ministrului mediului, nr 625/2018, privind aprobarea Planului national pentru conservarea populatiei de urs brun din Romania Monitor Oficial anul 186 (XXX) Nr 549 bis
In Planul de actiune sunt precizate urmatoarele
Pct 4.1. pct c- marimea optima a populatiei de urs brun este de aprox 4000 exemplare pe 71840 km2- pag 20/68
Pct (2) Zone de management durabil- pct c) reglarea densitatilor efectivelor de urs brun prin actiuni de vanatoare. Nivelul maxim si modul de interventie in populatia de urs brun prin vanatoare in zona de management durabil se determina in urma studiilor anuale bazate pe monitorizari permanente/anuale la nivel national, bazate pe datele primare de prezenta colectate de pe fondurile cinegetice- pag 34/68
Compensarea gestionarilor care au fonduri cinegetice, unde specia urs are impact semnificativ aupra speciilor prada- pag 39 Actiunea 1.4. c.
Actiunea 1.5 In actualul context national, starea de conservare a speciei urs brun este favorabila, trendul populatiei este in crestere, nivelul pagubelor si a conflictelor este in crestere, iar acceptanta speciei in comunitatile rurale si in unele zone turistice de interes national este in scadere. In acest context se impune
ca vanatoarea sa fie un instrument de management , care sa mentina marimea poplatiei de urs brun la un nivel optim, acceptat de specialistiin domeniul cinegetic si de comunitatile rurale si urbane
Actiunea 3.3
a). 1- Compensarea bunurilor materiale proprietate a persoanelor fizice sau juridice, afectate de urs, precum si despagubirea oamenilor atacati de urs, si a familiilor oamenilor decedati in urma atacurilor provocate de urs
b). Stabilirea unui sistem de compensare a gestionarilor fondurilor cinegetice care gestioneaza specia urs brun
II.3. Exemplu de buget de venituri si cheltuieli al unui fond cinegetic de munte
II.4. Activitati ale gestionarilor fondurilor cinegetice legate de Carnivorele Mari, care implica costuriacoperite doar de gestionarii fondurilor cinegetice, entitati 80% private, care sunt obligate illegal sa presteze servicii publice in mod GRATIS
1.Activitarea de evaluare anuala a acestor Carnivore Mari strict protejate (ursul, lupul, rasul si pisica salbatica)
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic Art 19
(2^1) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar împreună cu structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cu anunţarea prealabilă a reprezentanţilor administratorului faunei cinegetice şi administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate, după caz.
2.Activitatea de administrare a hranei complementare catre vanat, activitate care este obligatie contractuala a gestionarului, dar chiar daca hrana este destinata cervidelor si mistretilor, aceasta este consumata in mare parte de ursi
3.Participarea obligatorie a gestionarului la actiunile de indepartare a animalelor salbatice, inclusive ursul si lupul, din preajma animalelor domestice sau a culturilor Agricole, la cererea scrisa sau verbala a proprietarilor. Sa stie MINISTERUL: CA IN TEREN NU NUMAI CERERILE SCRISE AU PONDERE.
4.Participare obligatorir a gestionarului la pregatirea si redactarea procesului verbal de evaluare a pagubelor cauzate de vanat animalelor domestice, culturilor agricole si silvice
5.Recoltarea probelor invazive la ursi, dupa impuscare, care trebuiesc obligatoriu transportate si predate la autoritatea CITES
6.Pierderile cauzate de Carnivorele Mari aupra speciilor prada (cerb, caprior, mistret), care fac imposibila mentinerea unui echiilibru in teren, in lipsa posibilitatilor de a controla efectivele de Carnivore Mari.
7.Pierderile cauzate de imposibilitatea valorificarii cotelor de preventive si interventie la urs, care pot fi recoltate doar cu personalul de specialitate a gestionarului- vezi nefastul Ordin 723.
8.Desemnarea coridoarelor ecologice pentru specia urs, cf. Art 14 din OUG 57/2007- unde gestionarii ar trebuie sa se implice GRATIS.?
9.Inexistenta unui sistem de compensare a gestionarilor fondurilor cinegetice care gestioneaza specia urs si lup.
Conform Legii nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
ART. 1
m) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;
p) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond cinegetic*);
r) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice*), realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;
ART. 2
Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.
ART. 17
(1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.
ART. 18
(1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure protecţia faunei cinegetice din fondurile cinegetice contractate cu personal cu atribuţii specifice, pe fiecare fond cinegetic, care îndeplineşte condiţiile legii şi ale reglementărilor administratorului.
GESTIONARII FONDURILOR CINEGETICE ASIGURA CONFORM CLAUZELOR CONTRACTUALE, IN MOD GRATIS, FARA SA BENEFICIEZE IN NICI UN FEL DE ACTIVITATEA DE PROETECTIE A FAUNEI CINEGETICE DIN ANEXA 2 A LEGII.
STATUL ROMAN NU POATE IMPUNE ENTITATILOR PRIVATE CUM SUNT GESTIONARII FONDURILOR CINEGETICE, EFECTUAREA DE SERVICII PUBLICE ADICA PROTECTIA UNOR SPECII CINEGETICE, FARA SA ASIGURE O COMPENSATIE CORESPUNZATOARE!
Redactat Dr Ing Benke Iosif
08.01.2023