Primăria din Băile Tușnad a instalat, în premieră, un tomberon anti-urși ce va fi monitorizat non-stop de o camera video Prototipul a fost inițial prezentat în cadrul Conferinței „Tușnad Eco Bear”, ce a avut loc în a doua jumătate a lunii august, la Băile Tușnad.
Primarul Butyka Zsolt le-a transmis locuitorilor un mesaj, după amplasarea tomberonului:
„Stimați locuitori ai orașului!
O pubelă anti-urs a fost prezentată recent în cadrul evenimentului TusnadEcoBearFest. Pubela a fost proiectată de experții grupului de lucru creat pentru soluționarea problemelor legate de urși de către Primărie și a fost comandat și confecționat de către Primărie. Astăzi pubela a fost montată într-o zonă de testare, unde vom urmări cu o cameră video imaginile, pentru a monitoriza comportamentul urșilor și eficiența pubelei.
Este important de știut că:
- recipientul pentru deșeuri poate și trebuie folosit, îl vom goli continuu;
- recipientul nu se află acum în locația lui finală, ci a fost montat acolo doar în scopuri de testare;
- testarea nu înseamnă hrănirea urșilor, întrucât în prezent sunt peste 70 de pubele/coșuri publice de deșeuri în oraș care sunt folosite activ de oameni și sunt complet deschise, deșeurile nefiind protejate împotriva urșilor;
- scopul este de a putea observa cum putem îmbunătăți eficiența pubelelor de deșeuri împotriva urșilor, cu care dorim să reducem conflictele. Pentru aceasta, totuși, este important ca recipientul pentru deșeuri să fie utilizat conform destinației.
Vă mulțumim anticipat pentru răbdare. Vă vom informa privind evoluțiile legate de pubela monitorizată”, a scris primarul pe pagina oficială de Facebook.
„Ursul, animal oportunist”
László Gál, de la Universitatea Babeș-Bolyai, Școala Doctorală de Biologie Integrativă, a fost cel care a prezentat pubela în cadrul Conferinței din august. În prezentarea sa, a spus:
„Zicala după care cea mai scurtă cale către inima unui bărbat trece prin stomac e valabilă și pentru urși. Tomberoane mici de-a lungul drumului sunt considerate ca și hrănitoare pentru animale. Așa este și în cazul insulelor de gunoi menajer, care nu sunt îngrădite cu gard electric sau cu alte metode împotriva urșilor, prin urmare devin puncte de hrănire. Urșii sunt animale oportuniste și vor profita de asemenea ocazii. O singură ocazie e de ajuns pentru ei să întoarcă în aceste puncte în fiecare seară. Acestea sunt concluziile după colectarea și evaluarea datelor din orașul Băile Tusnad. Metodologia folosită pentru această evaluare a fost realizată de studenții de la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Ecologie pe parcursul unei cercetări în cadrul practicii de teren. Lucrările de teren au fost făcute doi ani la rând sub coordonarea cadrelor didactice de la universitate. Au fost identificate optzeci și opt de depozite de deșeuri și au fost verificate seara târziu și dimineața devreme”.
Tot la acea conferință a vorbit și Iosif Benke, de la Asociația Proprietarilor de Terenuri din Zona Zetea Harghita. El a spus că „nu se poate gospodări nicio specie în detrimentul alteia”.
„Stoparea vânătorii – adică a managementului speciei urs brun – a condus la efecte dezastruoase de viață și de moarte pentru om”, a subliniat el.
Cei de la Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare au spus că fauna din România este definită ca fiind resursă naturală regenerabilă, bun public de interes național și internațional.
„Niciodată în istoria modernă, vânătorii nu au pus în pericol această specie extraordinară, ursul brun. Din contră, noi am preluat gestiunea acestei specii după război, când estimările și evaluările vremii arătau un număr de numai 500 de exemplare și am predat ștafeta după anii 2000, cu peste 6000 de exemplare, de departe cea mai mare populație de urși din toate țările UE. Acceptanța socială a ursului pe teritoriul României a fost favorabilă în perioada în care autoritățile, împreună cu vânătorii, au gestionat această specie.
Măsuri luate la Băile Tușnad
În anul 2021, la dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita au fost primite 150 de apeluri prin care era semnalată prezenţa urşilor în staţiunea Băile Tuşnad, jandarmii intervenind atât în timpul zilei, cât şi noaptea, pentru îndepărtarea animalelor înspre pădure. De asemenea, la acestea se adaugă şi intervenţii pe care jandarmii le-au făcut în urma autosesizării sau după ce au fost sesizaţi direct de localnicii sau turiştii din oraş.
În luna iulie a anului trecut, peste 200 de localnici din Băile Tuşnad au participat la un marş prin care au dorit să atragă atenţia asupra situaţiei disperate în care se aflau, reclamând faptul că urşii sunt prezenţi în staţiune în fiecare zi, intră în case, în pensiuni, sau merg pe străzile din oraş.
Primăria din Băile Tușnad a luat o serie de măsuri, în încercarea de a scăpa de urși: oraşul a fost curăţat de tufişuri, boscheţi şi buruieni, locuri unde urşii ar fi putut sta ascunşi, au fost tăiaţi toţi pomii fructiferi de pe domeniul public, iar coşurile de gunoi din oraş sunt golite în fiecare seară, pentru ca urşii să nu mai găsească, astfel, o sursă de mâncare. Au în vedere și crearea unei aplicații prin care turiştii vor afla cum trebuie să se comporte, în cazul în care văd un urs. Mai nou, testează acest tomberon la care animalul nu are acces.
Ministrul Mediului: Dacă nu avem grijă, ne trezim cu ursul în Cișmigiu
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, i-a avertizat pe bucureștenii care au spus că „nu este bine ca ursul să fie împușcat”, că se vor trezi cu ursul în Cișmigiu, „dacă nu avem grijă”.
„Dacă nu înțelegem că trebuie luate măsuri și că populația de urs își are habitatul natural în pădure și nu este normal să umplem cu urși și Delta Dunării, și Timișoara și Bucureștiul și Baia Mare, vom ajunge în situația respectivă. Este șocant pentru un bucureștean în momentul în care ajunge ursul în București, dar era previzibil, și acei bucureșteni care au spus că nu trebuie nicio intervenție umană și nu este bine ca ursul să fie împușcat, se vor trezi cu ursul în Cișmigiu, dacă nu avem grijă”, a precizat Tánczos Barna, într-o emisiune la TVR.
Sursa: Primăria Băile Tușnad
