EGGER organizează la fabrica din Rădăuți, în perioada 27-30 aprilie, evenimentul Safety Week cu programe interactive dedicate securității
Casca, vesta reflectorizantă sau procedurile afișate nu garantează, singure, siguranța la locul de muncă. În lipsa vigilenței, a disciplinei operaționale și a unei culturi în care fiecare angajat înțelege că are un rol în prevenție, riscurile gravitează în jurul activității zilnice.
Cu ocazia Safety Week, organizată anual în jurul Zilei Mondiale pentru Securitate și Sănătate în Muncă (28 aprilie), EGGER aduce în prim-plan cinci mituri frecvente care pot slăbi cultura prevenției exact acolo unde aceasta ar trebui să fie mai puternică: în comportamentele de zi cu zi, în reacțiile rapide și în responsabilitatea fiecărui om din organizație.
Mitul 1: Dacă porți echipament de protecție, ești în siguranță
Echipamentul individual de protecție este esențial, însă nu și suficient în lipsa respectării regulilor de lucru și a unei conduite preventive. O cască, o vestă reflectorizantă sau o pereche de încălțăminte potrivită nu pot compensa nerespectarea procedurilor interne pentru securitatea în muncă, lipsa de atenție, graba, obișnuința de a ignora riscuri ce par minore și nici lipsa comunicării între colegi.
În practică, siguranța funcționează pentru că este un sistem complet, în care echipamentul este doar una dintre componente. La fel de importante sunt instruirea, reacțiile corecte în teren și raportarea situațiilor de risc.
Mitul 2: Accidentele grave apar doar din greșeli mari
În multe cazuri, accidentele serioase nu pornesc de la o eroare spectaculoasă, pentru că, de multe ori poate fi de vină o succesiune de semnale minore ignorate. O abatere aparent minoră, un detaliu observat prea târziu sau o situație care nu este raportată la timp pot indica existența unui risc real, care se poate transforma ulterior într-un incident cu consecințe grave.
De aceea, raportarea situațiilor de tip near miss (acele episoade care nu au produs un accident, dar care ar fi putut avea urmări) este una dintre cele mai eficiente forme de prevenție dintr-o companie. Aceste raportări ajută la identificarea riscurilor neștiute și la evitarea unor evenimente mai grave.
Mitul 3: Siguranța este responsabilitatea departamentului SSM
Nu doar specialiștii în sănătate și securitate în muncă ajută la crearea unui mediu de lucru sigur. Este adevărat, ei definesc standardele, coordonează procesele și monitorizează conformitatea, însă aplicarea depinde de implicarea fiecărui angajat, în fiecare zi.
Același principiu se aplică și colaboratorilor externi. Un standard de siguranță funcționează cu adevărat doar atunci când este înțeles și respectat unitar de toți cei care lucrează într-un anumit mediu operațional, indiferent de rol sau de angajator.
Mitul 4: Experiența te face automat mai sigur
Experiența profesională este importantă, dar, în timp, ea poate aduce cu sine rutina – iar rutina poate diminua vigilența Atunci când anumite activități sunt repetate zilnic, apare riscul ca pericolele să fie percepute ca fiind „normale” sau „sub control”, chiar dacă ele rămân reale.. Tocmai de aceea, siguranța nu este un rezultat automat al experienței, ci un proces care are nevoie de antrenament constant, de actualizare, de exercițiu și de capacitatea de a observa din timp ceea ce pare „obișnuit”, dar nu este sigur.
Programele de tip Behavior Based Safety sau Safety Mindset pornesc tocmai de la această logică: comportamentele corecte, feedback-ul între colegi și intervenția din timp pot preveni incidente înainte să se producă.
Mitul 5: Siguranța se învață din proceduri și documente
O cultură a siguranței la locul de muncă se formează și prin exercițiu, simulări și experiențe. Oamenii reacționează mai bine în situații de urgență atunci când au exersat în condiții controlate și au înțeles concret ce au de făcut. Prin urmare, regulile scrise sunt necesare, dar nu suficiente.
Acesta este motivul pentru care instruirea practică rămâne esențială, aici fiind incluse și exerciții de intervenție, cursuri de prim ajutor sau simulări de incendiu ori de criză.
„Într-o fabrică, mai ales cum este a noastră de la Rădăuți, siguranța înseamnă proceduri și echipamente, dar și atenția de care dai dovadă chiar și atunci când ai impresia că totul este rutină. De asemenea, este important și curajul de a anunța imediat când observi că ceva nu este în regulă. Pentru noi, acesta este mecanismul-cheie al prevenției, pentru că ne ajută să construim un mediu în care oamenii se protejează unii pe alții, iar fiecare coleg pleacă acasă în siguranță, la finalul zilei de lucru”, a declarat Alina Chifan, Director de Vânzări EGGER.
La nivel de Grup, EGGER urmărește constant obiectivul „Vision Zero”, adică eliminarea accidentelor de muncă, și include indicatorii de siguranță în raportarea și benchmarkingul la nivelul fabricilor. Compania și-a setat ca reper un maximum de 7 accidente la 1 milion de ore lucrate, iar direcția pe termen lung rămâne eliminarea accidentelor grave de muncă.
Fie că vorbim despre reguli de trafic pe platforma industrială și instruiri, programe interne de raportare a incidentelor de tip near miss, management al ideilor și pregătirea echipelor SPSU, EGGER tratează sănătatea și securitatea în muncă drept o responsabilitate operațională permanentă.
În acest context, activitățile cu ocazia Safety Week organizate la Rădăuți reprezintă o dovadă a acestei abordări. EGGER organizează un program interactiv dedicat siguranței, construit în jurul unor experiențe practice: traseu de intervenție într-un container inundat cu fum, cursuri de prim ajutor susținute împreună cu Serviciul de Ambulanță și ISU Rădăuți, sesiuni VR pentru simularea scenariilor de risc, activități de prevenție prin Centrul Mobil Academia Titi Aur și un Open Day dedicat familiilor angajaților.
EGGER în România
Grupul EGGER deține din 2008 o fabrică în România, în Rădăuți, județul Suceava. Fabrica are peste 870 de angajați. În Rădăuți, sunt produse plăci de PAL brut și melaminat pentru industria mobilei, precum și plăci OSB pentru industria construcțiilor din lemn și sectorul retail. EGGER a investit cca. 580 milioane Euro în dezvoltarea unității strategice de producție din Rădăuți într-o locație de producție complet integrată și dotată cu tehnologie de ultimă generație.
