Ciocanul de marcat face parte din activitatea silvicultorilor, cu bune, cu rele, de la distanță sau direct, zi de zi. Vine un moment însă în care trebuie să se încerce găsirea de soluții noi, de utilizare a tehnologiei din prezent. Un exemplu în acest sens a avut loc în data de 1 aprilie 2022 la Ocolul Silvic Ghimeș-Făget RA, de către echipa condusă de Mihai Gășpărel (inspector șef la Garda Forestieră Suceava), cu sprijinul Facultății de Silvicultură din Suceava, care a prezentat posibile utilizări ale tehnologiei RFID în silvicultură.

Această tehnologie folosește radiofrecvență pentru identificarea unor tag-uri sub formă de cui. Ea ar permite identificarea fără dubiu a cioatelor și ar elimina neajunsurile ciocanelor clasice de marcat, spun producătorii.

Inovarea nu este ceva ușor de acceptat, dar nici ceva imposibil. Silvicultorii și forestierii o știu foarte bine, prin relația lor de zi cu zi cu pădurea. Ei înțeleg ce înseamnă evoluția, deoarece văd direct ciclul de naștere – creștere – renaștere al pădurii. Prin urmare, mulți apreciază demersul și susțin continuarea cercetării spre soluții concrete și utile silviculturii și speră ca ciocanul de marcat să își găsească locul binemeritat în muzeu.

Printre cei care au fost prezenți la dezbaterea de la Ghimeș s-au numărat șefi de direcții silvice, de gărzi forestiere, de ocoale de stat sau private, profesori universitari, reprezentanți ai INCDS „Marin Drăcea”, ai firmelor din producție, ai companiei producătoare de sisteme de marcat pe baza tehnologiei RFID.

Forestmania a discutat cu câțiva dintre cei prezenți și a cerut concluzii referitoare la acțiunea de la Ocolul Ghimeș Făget.

Dr. Laura Bouriaud: Ajunge cu „heirupismul”!

O susținătoare a digitalizării și inovării în sistemul forestier este dr. Laura Bouriaud, coordonatorul Școlii Doctorale de la Facultatea de Silvicultură din Suceava. S-a numărat printre participanți și a avut o prezentare în cadrul evenimentului. Menționăm că dr. Bouriaud face parte din grupul de experți care lucrează în prezent la Strategia Forestieră Națională.

„Au fost discuții foarte interesante. Până la urmă, este nevoie de soluții pentru eliminarea neregulilor din interiorul sistemului. Avem nevoie de un sistem integrat care să conecteze totul, de la marcare, la control. Ajunge cu heirupismul! Am spus-o de multe ori că pierdem timp și resurse alergând după cioate. Avem peste 200.000 de controale pe an care presupun costuri ridicate la un hectar, cu resursa umană, cu costuri indirecte, cum e combustibilul. Este important să testăm și iată că este prima dată în care testăm înainte. S-a convenit că vorbim despre o fază de testare, rămâne să continuăm, pentru a vedea rezultatele. Personal, îi felicit pe cei de la Ocolul Ghimeș – Făget pentru inițiativă. Ne-au arătat, în plus, și alte măsuri pe care le-au implementat pentru a controla cât mai eficient exploatarea și transportul masei lemnoase”, ne-a declarat dr. Laura Bouriaud.

George Mierliță, director general RNP Romsilva: E nevoie de testare practică

Prezent la demonstrația de la Ocolul Ghimeș-Făget, directorul general al Romsilva, George Mierliță, s-a arătat interest de noile dispozitive, dar are câteva observații. La solicitatea forestmania.ro, el a detaliat despre ce e vorba:

„Vorbim despre o nouă metodă de identificare a arborilor, care să înlăture toate suspiciunile legate de actualul dispozitiv – ciocanul de marcat. Am fost deschis la ideea unei prezentări, dar mă așteptam să avem o punere în valoare cu acest nou sistem. Pentru că trebuie să vedem cum le poți identifica după o perioadă, cum se comportă, în funcție de specie, cât rezistă? Se degradează? Pentru că se fac găuri cu bormașina în arbore pentru a introduce acele cuie RFID, ori nu știm dacă acele capete rezistă… Sunt mai multe tipuri de cuie, unele mai rele decât marca pe care o folosim în prezent: unele dispozitive au cititorul în afară, adică se poate îndepărta ușor…. Altele se introduc în arbore. Cred că trebuie testat mai mult pentru că atunci când ne ducem într-un parchet trebuie să știm, fără inventariere, ce avem acolo… Pe scurt, sunt câteva întrebări la care e nevoie de răspuns. Prima ar fi dacă găsim cuie care nu se deteriorează în timp. Pentru că nu știm, în acest moment. A doua ar fi dacă putem aplica fără bormașină? A treia: cum le putem citi? Ar trebui să putem să facem asta de la distanță. Sau mă duc la fiecare cioată și mă învârt cu dispozitivul pe lângă ea? Ar trebuie ca odată implantate, să reziste ani de zile. Trebuie montate și apoi văzut cum se comportă, în timp. Patru: costurile… În acest moment vorbim de cuie care costă doi euro și cititorul care costă și el destul de mult… Poate dacă e un număr mare, prețurile scad. Și, nu în ultimul rând, va trebui să discutăm despre legislație, despre modificarea ei. În acest moment s-au făcut foarte multe schimbări care să înăsprească orice demers de control, să limiteze tăierile ilegale, s-a efectuat corelarea cu Codul penal… Deci este prematur să discutăm despre o măsură concretă atâta timp cât nu avem rezultatele unor probe practice și nu știm cum se comportă în timp aceste dispozitive”.

Simion Oltean, Ocolul Ghimeș-Făget: A fost un schimb de experiență foarte util

Gazda evenimentului, șeful Ocolului Silvic Ghimeș-Făget RA, Simion G. Oltean, s-a declarat mulțumit de acțiune, având în vedere că pe lângă discuțiile privind noul sistem de marcare s-a vorbit și despre alte probleme specifice.

„Aplicarea acestei tehnologii este în stadiu incipent. Va dura ceva vreme până vor fi clarificate anumite aspecte privind introducerea acestor cuie în interiorul arborilor. Acum e nevoie de bormașină și aici a fost o reticență. Adică trebuie să mai porți după tine în pădure și bormașina! Oamenii fug de treaba asta. Era cineva de la un ocol privat care s-a arătat vehement împotrivă. Un alt aspect a fost prețul. Dar eu cred că se pot achiziționa prin PNRR, pentru că în acest moment este peste puterea unui ocol de a investi. Pasul următor ar fi desemnarea unor zone-pilot în care să se facă activitate curentă folosind această tehnologie prin radio frecvență, iar noi suntem un astfel de loc, la vară vom aplica deja, pentru că noi avem deja echipamentele. Un rezumat al prezentării și concluziile vor ajunge și la Ministerul Mediului.

Dincolo de discuțiile privind această tehnologie, am prezentat câteva dintre măsurile pe care le-am luat noi aici, la Ghimeș-Făget și care au avut un feedback foarte bun, fiind vorba de ceva palpabil, cu rezultate concrete. E vorba de măsuri privind transportul lemnului și monitorizarea video. Noi am instalat camere de supraveghere, am instalat bariere supraînălțate și, de un an și ceva, am interzis transportul pe timp de noapte – ceea ce s-a decis abia acum la nivel național. Au fost discuții foarte bune, de care e nevoie, pentru că e un schimb de experiență util. Ar fi bine să le facem mai des, pentru că avem ce învăța unii de la alții”, ne-a mai spus Simion Oltean.

Mihai Gășpărel, Garda Forestieră Suceava: „Ar fi un mare pas în față”

Inspectorul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel, a ținut o prezentare referitoare la activitatea curentă a Gărzii și la anumite inconveniente legate de sistemul actual de marcare.

„Din punctul meu de vedere, utilizarea acestui nou sistem trebuie analizată, dar consider că ar constitui un mare pas în față. Va permite identificarea cu precizie a arborilor puși în valoare, precum și diferențierea precisă a tăierilor legale de cele ilegale. Mai mult, ținând cont de numărul solicitărilor de reconstituire a partizilor de către Parchet și poliție în vederea identificării unor utilizări în fals a dispozitivelor de marcat, o astfel de metodă ar înlătura suspiciunile și ar permite finalizarea eficientă a anchetelor.

În ceea ce privește etapele de implementare, după această primă prezentare intenționaăm să facem, cu ajutorul unor ocoale silvice, o punere în valoare atât cu metoda clasică, cât și cu noua metodă, pentru a putea aprecia evoluția în timp a unor astfel de marcări precum și eficiența lor din punctul de vedere a timpului de lucru”.

ASFOR: „Gestionarea pădurilor, vânzarea lemnului și paza fondului forestier sunt lucruri total diferite”

Asociația Forestierilor din România – ASFOR a participat la prezentare, fiind cunoscut faptul că susțin orice demers care poate îmbunătăți activitatea din domeniu. Am solicitat președintelui Ciprian Dumitru Muscă o concluzie.

„Silvicultura are la bază un raționament destul de simplu: rărirea arborilor, pentru a permite în timp acumularea de masă lemnoasă și obținerea la vârsta exploatabilității pădurii a unor arbori valoroși din punct de vedere economic.

Astăzi, prin modul în care înțelegem să facem silvicultură, amestecăm paza pădurii cu valorificarea și gestionarea pădurilor și culmea, de cele mai multe ori încercăm să asigurăm paza pădurilor (combaterea tăierilor ilegale), prin măsuri care țin strict de valorificarea lemnului. Un banal exemplu este: vânzarea fasonată a lemnului, dar nu pentru o valorificare superioară, cum ar spune cartea și logica, ci pentru a combate tăierile ilegale, adică în sens invers și, bineînțeles, cu rezultate pe măsură.

Actuala marcă silvică (ciocanul de marcat) prin care sunt individualizați arborii ce urmează a fi recoltați, a creat și creează o serie de probleme. În ultima perioadă, se încearcă găsirea unor soluții pentru a înlocui, sau mai bine zis, pentru a securiza marca silvică.

O inițiativă este cea de folosire a cuielor RFID. În economia privată se consideră că motorul dezvoltării și al progresului este competiția, găsirea soluțiilor pentru ca rezultatul obținut să fie unul facil, transparent, cu un minim efort și cu securitate maximă, pentru a se asigura un venit care să permită capitalizare și dezvoltare.

În fapt, problema mărcii actuale este că, în foarte scurt timp, aceasta devine inutilizabilă și nu oferă nici o informație despre arborele care a fost individualizat prin această marcă.

Fie că se folosesc cuie rfid, fie că se folosesc simple plăcuțe între numărul de ordine din carnetul de inventar și numărul rămas martor pe cioata arborelui recoltat, trebuie să existe o corespondență, în așa fel încât, citind acel număr, să poată fi identificat arborele recoltat și caracteristicile biometrice ale acestuia.

Problema pazei pădurilor și a tăierilor ilegale trebuie să fie rezolvată în fond forestier, până la barieră și este strict în sarcina Gărzilor Forestiere și a administratorilor de păduri. Exportarea acestor probleme către sectorul de exploatare, prelucrare și industrializare a lemnului a fost o greșeală, care se vede în teren, deoarece după 30 de ani de control pe drum și în depozit, se poate constata că nu au fost rezolvate în totalitate problemele, nu a fost izolată și neutralizată sursa de lemn ilegal, nu a fost analizată și înțeleasă problema. În multe cazuri, companii corecte au fost îngenunchiate de o aplicare hazardată a legii (ex:  cazul în care un arbore cu număr, inventariat, existent în carnetul de teren, în APV, în contractul de vânzare cumpărare, însă fără a avea lizibilă marca pe cioată, este interpretat ca tăiere ilegală și implicit atrage retragerea atestatului de exploatare, sau cazul în care cioate vechi de 2-3 ani sunt inventariate și puse în sarcina operatorului economic pentru marcă ilizibilă, și exemplele pot continua).  

Dacă se dorește într-adevăr o schimbare, aceasta trebuie să fie aplicabilă în practică, nu doar filozofii care dau bine la public (GPS pe TAF, și la atelaje???). Rezumăm o serie de măsuri care ar duce la o schimbare de paradigmă în modul în care gestionăm pădurile din România:

• Identificarea arborilor de viitor (localizarea acestora) și verificarea modului în care sunt realizate lucrările de îngrijire și conducere pentru promovarea acestora (urmărim cca. 500-700 de arbori la hectar și nu mii de cioate);

• Utilizarea plăcuțelor (simple sau cu cip/rfid) pentru a realiza corespondența între cioată și poziția din inventar a arborelui recoltat;

• Renunțarea la vânzarea volumului de lemn din APV, acesta rămânând un document tehnic estimativ și expedierea din pădure a lemnului măsurat din platforma primară sau depozit;

• Supravegherea video a căilor de expediție a lemnului din pădure;

• Pe modelul șantierelor de construcții, unde există un diriginte de șantier, și în cazul exploatărilor forestiere (șantiere în pădure), în funcție de complexitatea lucrărilor, execuția și recepția/reprimirea să fie monitorizată de către un diriginte de șantier (independent), care să îndrume și răspundă de calitatea lucrărilor;

• Constatarea și aplicarea sancțiunilor doar de către personalul Gărzilor Forestiere. Ilustrativ în acest sens este un exemplu banal, dat de un forestier: am un magazin, la magazin am un paznic, dacă fură cineva din magazin nu-i face paznicul meu dosar penal, ci îl imobilizează și cheamă poliția. Pe același model, trebuie separate atribuțiile de gestionare, valorificare, exploatare și pază.”

Și concluzia noastră la acțiunea celor de la Ghimeș-Făget: Evoluția înseamnă viață. Înseamnă încercarea noastră de a ne găsi menirea pe acest pământ. Uneori uităm acest lucru, fiind prea prinși sau încrâncenați în cotidian…