Deputații USR Diana Buzoianu, Stelian Ion și Silviu Dehelean au depus, din nou, un proiect legislativ privind înființarea și organizarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, pe modelul DNA și DIICOT. Pentru a promova proiectul, parlamentarii USR anunță că vor merge cu o caravană în 10 județe „afectate de tăierile ilegale”.
Iată mesajul deputatei USR, de azi:
„Dăm startul caravanei USR „DNA-ul Pădurilor”!
Timp de 3 săptămâni mergem în 10 județe – unele dintre cele mai afectate județe de tăierile ilegale. 10 județe în care mafia lemnului și reprezentanții corupți ai autorităților locale s-au îmbogățit de pe seama noastră, măcelărind pădurile din România.
Ne vedem în stradă! Ne auzim în dezbaterile publice!”, a anunțat Diana Buzoianu.
Respinsă de CCR
Viitoarea Direcție ar fi, în viziunea USR, o structură autonomă în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de mediu.
Nu este prima dată când USR are o astfel de inițiativă.
„În 2020 USR depunea primul proiect privind DNA-ul pădurilor. A fost votat în Parlament – atacat la CCR. CCR a spus că e neconstituțional pentru că nu am cerut fișa financiară de la Guvern.
În 2023 am depus proiectul privind DNA-ul pădurilor din nou, cu amendamente de adus la zi proiectul. Am cerut și fișă financiară de la Guvern și de la Ministerul Finanțelor, conform deciziei CCR.
Ei bine, azi am mers la Parlament și am găsit răspunsul Ministerului Finanțelor cu privire la impactul bugetar pe acest proiect.
Vă las răspunsul ministerului, că orice aș spune eu nu poate fi mai SF: „Ministerul Finanțelor NU DEȚINE DATE pentru determinarea impactului asupra cheltuielilor bugetare generat de aplicarea prevederilor propunerii legislative ȘI NU SUSȚINE promovarea de inițiative legislative care nu respectă legislația în vigoare privind responsabilitatea fiscal-bugetară”, scrie Diana Buzoianu pe pagina sa de Facebook.
195 de procurori și 2 milioane de lei la dispoziția șefului
Potrivit inițiatorilor, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu se va ocupa nu doar de investigarea infracțiunilor silvice, dar și a altor infracțiuni de mediu, precum infracțiunile de arderi ilegale de deșeuri, importul ilegal de deșeuri, vânătoarea fără permis de vânătoare, evacuarea în ape de deșeuri sau ape uzate etc.
Deputații USR au creat chiar și organigrama viitoarei instituții – un procuror-șef, 195 de procurori, dar nu mai puțin de 10 posturi, 65 de specialiști, dar nu mai puțin de 5 posturi și în jur de 220 de ofițeri și agenți de poliție judiciară. Un alt detaliu din proiectul de lege este că trebuie să se creeze un depozit de 2 milioane de lei care să fie la dispoziția procurorului șef „pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante”. Sau, explică inițiatorii, pentru alte cheltuieli „ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispoziția procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu”.
„Subliniem, pe de o parte, că actuala arhitectură a Ministerului Public, Parchetul General de pe lângă Curtea de Casație și Justiție, împreună cu cele două direcții specializate, DNA și DIICOT, nu a fost în măsură să țină sub control fenomenul infracțional de mediu, până acum rezultatele fiind relativ modeste în acest domeniu”, mai argumentează parlamentarii USR Diana Buzoianu și Stelian Ion.
Viitoarea Direcție ar avea atribuții în tot ce înseamnă infracțiune prevăzută în Codul Silvic, precum și în toată legislația care face referire la mediu, iar angajații din alte instituții de control și de protecția mediului vor fi obligați să sesizeze noua direcție dacă au date sau informații că s-ar fi săvârșit o infracțiune.
Proiectul de lege a fost depus la Parlamant doar cu semnăturile USR, nu și de la alte partide.
ASFOR: Activitatea forestieră trebuie să fie înţeleasă şi analizată corect
Înfiinţarea unei Direcţii în investigarea infracţiunilor de mediu, adică un DNA al pădurilor, ar birocratiza excesiv un sistem care există şi care funcţionează, atenţionau, în 2020, la depunerea primului proiect de lege de către USR, reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România – ASFOR.
„Prin activitatea sa, ASFOR promovează lupta împotriva infracţionalităţii din orice domeniu, nu doar din domeniul mediului şi evaziunii fiscale, deoarece prin mecanismele infracţionale sunt puse în pericol principiile funcţionale pe care se bazează economia de piaţă liberă, fiind afectate în special atributele liberei concurenţe şi a accesului echitabil la resursa de lemn.
Însă, trebuie avut în vedere şi ceea ce reprezintă infracţionalitatea de mediu şi din zona silvică: statistic, în anul 2019, doar 1,41% din totalul cauzelor supuse analizei şi soluţionării de către Parchete au fost reprezentate de infracţiunile silvice şi 0,21% de cele de mediu. ASFOR a analizat cu atenţie propunerea legislativă din Parlamentul României cu privire la înfiinţarea unei direcţii (Parchet) specializată în investigarea infracţiunilor de mediu (DNA al pădurilor) şi considerăm că un asemenea demers ar birocratiza excesiv un sistem care există şi care funcţionează”.
Conform datelor statistice comunicate de către Consiliul Superior al Magistraturii, citate de ASFOR, în anul 2019 au fost înregistrate 1.766.900 de cauze de soluţionat de către Parchete, dintre care 3.747 de cauze care conţin şi o infracţiune de mediu şi 24.934 de cauze având ca obiect infracţiuni silvice.
În viziunea forestierilor, a înlocui activitatea celor 246 de Parchete, organizate ierarhic, pe trei nivele, cu o direcţie, nu pare a fi cea mai inspirată măsură în lupta dusă cu cei care comit infracţiuni de mediu sau în silvicultură.
„Noi considerăm că este necesară o specializare atât a poliţiştilor, cât şi a procurorilor din actualele structuri ale Poliţiei şi Ministerului Public, pentru a înţelege fenomenul infracţional din domeniul mediului. În acest sens, doar printr-o conlucrare la toate nivelurile – între reprezentanţii Poliţiei, ai Ministerului Public, Gărzi forestiere, mediul universitar, asociaţii profesionale – pentru ca prin dialog, printr-o comunicare continuă, constructivă, să reuşim să creăm acele mecanisme prin care activitatea din cadrul economiei forestiere să fie înţeleasă şi analizată corect. Însă, în acelaşi timp, se impune să identificăm carenţele din sistemul de control, pentru a reduce până la eradicare fenomenul infracţional din domeniul mediului.
Considerăm că trebuie să existe acel moment zero, în care să ne unim cu toţii forţele, pentru a găsi cele mai bune metode de a limita, dacă nu chiar de a elimina, activităţile infracţionale din domeniul mediului”, spuneau, în 2020, reprezentanţii ASFOR.
Puteți consulta proiectul USR în documentul de mai jos:
