Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare a depus ieri la Ministerul Mediului o plângere prealabilă împotriva instutuției, prin care cere anularea Ordinului nr. 723/04.04.2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun. În cazul în care ministerul nu ține cont de această solicitare, Asociația se va adresa instanței.

Redăm câteva pasaje din Plângerea ABVAB:

„Către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

 Subscrisa Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, formulăm urmatoarea:

PLÂNGERE PREALABILĂ

împotriva Ordinului nr. 723/04.04.2022 pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante,

prin care vă solicităm sa refaceți Ordinul nr. 723/04.04.2022, așa cum au propus participanții la dezbaterea publică din data de 30.03.2022, să reemiteți ordinul în interesul conservării speciei, prin vânătoare ca parte integrantă a managementului populatiei de urs brun, conform Planului Național de acțiune din 28 Iunie 2018 pentru conservarea populației de urs brun din România.

Motive:

Forma în care a fost definitivat ordinul arată foarte clar faptul că dezbaterea publică din data de 30.03.2022 s-a ținut practic degeaba, că reprezentanții ministerului nu au ținut cont de argumentele tuturor factorilor implicați, de realitatea din teren și de obligațiile gestionarilor faunei cinegetice, făcând întotdeauna pe placul unor ong-uri obscure, sponsorizate în mare parte din afara României, care, sub pretextul că Uniunea Europeană nu ar fi de acord cu exploatarea sustenabilă, prin vânătoare, a resurselor regenerabile ale României, duc o luptă surdă împotriva unei activități legale reglementată printr-o lege specială, Legea vânătorii nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Atât reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și reprezentanții ong-urilor de protecție a mediului, au indus artificial în spațiul public, ideea că reluarea vânătorii sustenabile la speciile de carnivore mari ar fi interzisă de către Uniunea Europeană, care poate lua măsura de infringement asupra României dacă se va relua vânătoarea, aceste idei reprezentând un fals grosolan care poate duce în latura penală pe oricine face astfel de afirmații.

În cadrul dezbaterii publice, dar și înaintea acesteia printr-o intervenție împotriva ordinului, noi am arătat că Ordinul  pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos) trebuie emis în primul rând în interesul conservării speciei de urs brun, conform Planului Național de acțiune din 28 Iunie 2018, realizat în cadrul proiectului LIFE FOR BEAR – LIFE13 NAT/RO/001154 – CONSERVAREA POPULAȚIEI DE URS BRUN DIN ROMÂNIA, derulat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – Stațiunea Brașov (fostul I.C.A.S.), în calitate de beneficiar coordonator, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Fundația Carpați, Administrația Parcului Natural Bucegi, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Ocolul Silvic al Orașului Râșnov R.A. în calitate de beneficiari asociați, finanțat de către Uniunea Europeană tocmai cu scopul ca toti factorii implicați să aibă date concrete și concluzii reale în ce privește oportunitatea reluării acordării, prin vânătoare, a cotelor de prevenție și intervenție.

De atfel, ordinul încalcă următoarele articole din Legea Vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006:

ART. 2

    Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.

ART. 17

    (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.

ART. 18

Gestionarii sunt obligaţi să asigure protecţia faunei cinegetice din fondurile cinegetice contractate cu personal cu atribuţii specifice, pe fiecare fond cinegetic, care îndeplineşte condiţiile legii şi ale reglementărilor administratorului,

Începând cu anul 2016, când cota de intervenție și prevenție la urs brun a fost anulată fără niciun motiv real, gestionarii nu pot să fie implicați direct în managementul speciei urs brun,  din cauza protecției exagerate oferite speciei urs, deși ursul este si el ca specie, o resursă regenerabilă, care poate fi folosită, dar care trebuie ținut într-un echilibru natural si chiar social. S-a produs un grav dezechilibru în fondurile cinegetice,  vinovatul fiind Ministerul Mediului, prin inacțiunea acestuia față de necesarul stringent de management al speciei urs, si nu numai.

În Consituția României, la art. art. 22, alin. 1), este asigurată  integritatea fizică și psihică a cetățenilor, a bunurilor materiale și animalelor domestice ale acestora. Acest artcicol este încălcat de către minister, deși s-au cheltuit foarte mulți bani pentru proiectul Life for bear, ale căror studii relevă numărul mare de oameni atacați de urși, precum și gospodăriile  si animalele domestice ale acestora.

Cu toate măsurile luate de la anularea cotei de intervenție și prevenție din anul 2016 și până în prezent, nu s-a răspuns în mod eficient problemei atacurilor unor exemplare de urs asupra persoanelor, prezența acestora în spații publice sau private, producerea de pagube materiale în gospodăriile populației fiind în continuă creștere,(text din OUG 81).

 Luând în considerare datele puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit cărora în perioada 1.01.2016-22.06.2021, la nivelul structurilor Serviciului de Telecomunicații Speciale au fost primite 6.400 de apeluri 112, prin care s-a sesizat atacul unor exemplare de urs asupra persoanelor, prezența unor exemplare de urs în spații publice ori private și producerea de pagube materiale în gospodăriile populației, cele mai multe apeluri fiind efectuate în anii 2019 și 2020,întrucât la nivelul anului 2021 s-au înregistrat 1.493 de apeluri, reprezentând 85,6% din totalul apelurilor primite în anul 2020,întrucât la nivelul județelor Argeș, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Prahova numărul sesizărilor a crescut în 4 ani de 14, respectiv 17, 16, 8 și 7 ori, iar în prima jumătate a anului 2021 cele mai multe apeluri prin care s-a semnalat prezența urșilor s-au înregistrat în județele Brașov, Prahova, Mureș, Harghita și Covasna, întrucât în anii 2019 și 2020 s-au înregistrat peste 1.000 de intervenții pe an, de 3 ori mai multe față de anii anteriori,luând în considerare faptul că în perioada analizată s-au înregistrat 137 de sesizări de atacuri de urs asupra unor persoane, iar în 118 cazuri se semnala și rănirea acestora,întrucât producerea de pagube materiale de către urs s-a extins în mai multe județe în care acest fenomen nu exista în urmă cu 3 sau 4 ani (text din OUG 81), Ministerul Mediului, în calitate de administrator al faunei cinegetice, ar trebui să fie principalul factor care să militeze pentru revenirea la normal, însă, din contră, funcționarii din minister invocă, la presiunea ong-urilor și activiștilor de mediu, interdicțiile din Directiva Habitate, care plasează specia de urs brun în Anexa nr. IV, ce conține speciile de animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă.

Documentul integral: