DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

16.1 C
București
18.2 C
Sibiu
16.4 C
Suceava
13 C
Covasna
14 C
Piatra Neamț
13 C
Braşov
13.5 C
Bistrița
13.8 C
Râmnicu Vâlcea
duminică, mai 19, 2024

Vânătorii români cer public și oficial autorităților să scoată ursul de pe lista animalelor protejate

Recomandate

Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare adresează autorităților statului o Scrisoare deschisă prin care cere exceptarea populației de urși bruni din România de la Anexa IV (specii strict protejate) și trecerea în anexa V (la specii ce pot fi exploatate în anumite condiții).

La Scrisoarea deschisă, vânătorii anexează o serie de alte documente, inclusiv un studiu al Institutului Național de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – Staţiunea Braşov. Acesta a publicat sub titulatura LIFE FOR BEAR raportul unui studiu științific derulat în perioada 2014-2021 referitor la urșii din România. Studiul a costat 1.567.512 Euro și a fost plătit din bani publici, iar principalul beneficiar al studiului este Ministerul Mediului din România.

Potrivit documentului, „la ultima evaluare din 2016 dinaintea opririi complete a vânătorii urșilor aveam aproximativ 6.700 de urși. Conform evoluției firești a populației acestui mamifer aflat în vârful lanțului trofic, estimăm că de atunci  populația urșilor a ajuns cel puțin dublă. Așadar, putem considera un nivel minim dovedit al populației de 6700 de urși și un nivel estimat actual de 13.000 de urși. La cei 65.000 de km2 de păduri pe care le are România, asta înseamnă că avem o densitate a urșilor cuprinsă între 10 și 20 de urși la 100 km2 de pădure. În mod similar aflăm că densitatea urșilor în Suedia, o țară cu 370.000 de km2 de păduri ce are doar 2800 de urși (populație considerată viguroasă), are o densitate a urșilor de 0,75 urși la 100 km2 de pădure. Așadar, densitatea urșilor din România este 12 -26 de ori mai mare decât în Suedia”.

Redăm Scrisoarea deschisă adresată de ABVAB autorităților statului roman:

„SCRISOARE DESCHISĂ

Domnule Președinte al României,

Domnilor Senatori și Deputați

Domnule Prim Ministru,

Domnule Ministru al Mediului,

Domnule Ministru al Agriculturii,

Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, în temeiul prevederilor statutului nostru, precum și:

  • pentru respectarea Constituției României (art. 22 alin 1, art 35 alin 1, 2 și 3, art 44 alin 1 și 2) care asigură cetățenilor protecția vieții, integrității și proprietății lor, precum și dreptul de a trăi într-un mediu sănătos, echilibrat, ecologic;
  • pentru restabilirea unui mediu echilibrat;
  • pentru restabilirea stării de normalitate în economie, zootehnie, turism,
  • pentru readucerea ursului brun la statutul normal de mândrie a Carpaților și nu de cerșetor, gunoier, tomberonez;
  • pentru reducerea pericolului ce planează asupra ursului brun ca specie, pericol cauzat de gradul ridicat de inacceptanță socială,

cerem public prin prezenta scrisoare ca autoritățile române responsabile să demareze cât mai curând împreună cu organismele abilitate ale Uniunii Europene procesul de negociere privind modificarea Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992), în concret instituirea unui amendament la Anexa IV, posibilitate prevăzută la art. 19 al Directivei, în sensul exceptării populației din România de urși bruni (Ursus arctos arctos) de la Anexa IV (specii strict protejate) și trecerea în anexa V (la specii ce pot fi exploatate în anumite condiții). Doar acest lucru va face posibil controlul și limitarea efectivelor speciei urs brun.

Prin aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a adoptat principiile, legislația, rigorile date de Uniune.

Astfel, țara noastră și-a însușit și prevederile Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) si le-a transpus în legislația naionala prin OUG 57/2007.

Directiva Habitate a plasat ursul brun (Ursus arctos arctos), lupul (Canis lupus) și râsul (Linx linx) în Anexa IV ca specii ce au nevoie de protecție strictă.

Țări ca Grecia, Estonia, Spania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Finlanda au negociat la momentul aderării țărilor lor la UE, exceptarea populațiilor de lup (Canis lupus) de la Anexa IV (specii strict protejate) și trecerea lor in Anexa V (specii ce pot fi exploatate în anumite condiții).

În perioada procesului de aderare negociatorii României nu au făcut acest lucru în privința ursului brun, iar acum situația a devenit intolerabilă.

Statutul de SPECIE STRICT PROTEJATĂ a ursului brun poate fi justificat în țări ca Olanda, Danemarca, Belgia, Luxemburg, Germania, Franta, Austria, Italia, Spania, Ungaria, care fie că nu mai au niciun urs, fie că au un număr extrem de mic.

Însă, România este recunoscută de mulți ani ca fiind țara europeană cu cel mai mare număr de urși din rândul țărilor Uniunii Europene, cu un număr care depășește efectivele optime (raportat la habitatul existent). Astfel, efectivele optime sunt de aprox 4300 exemplare, iar la noi, ultimul recensământ din 2016 arăta un număr de 6500-7000 exemplare.                                                                                        

Având în vedere că din 2016 metoda controlului numeric prin vânătoare a fost înlăturată total sau parțial, și că ursul brun se situează în vârful lanțului trofic fără a avea dușmani naturali, e de presupus că numărul acestora a crescut foarte mult în continuare.

Prin urmare, STATUTUL DE SPECIE STRICT PROTEJATĂ A URSULUI BRUN NU ESTE JUSTIFICAT ÎN ROMÂNIA.

În materialul pe care îl anexăm acestei scrisori vă prezentăm pe larg o serie de dovezi a faptului că la nivel național există o problemă majoră privind coexistența oamenilor cu această specie, dar pe scurt, spunem aici că România deține nefericitul și nedoritul loc întâi în lume la:

  • numărul oamenilor uciși sau mutilați de urși;
  • numărul atacurilor urșilor asupra animalelor domestice din ferme, stâne sau gospodării;
  • numărul urșilor omorâți accidental de tren sau mașini;
  • numărul apelurilor cetățenilor la 112 pentru a reclama faptul că în localitatea lor există urși;
  • numărul alertelor IGSU care cere populației să rămână în locuințe pentru că în localitatea lor există un urs periculos.

Situația gravă în care se găsește România în privința ursului brun a depășit de mult competențele Ministerului Mediului, fiind absolut necesară o decizie politică privind revenirea la normalitate. De aceea acestă scrisoare se adresează celor mai înalte autorități ale statului român precum și presei pentru cazul în care se va dori o dezbatere publică.

Data, 27.09.2022                                                                                                

Președinte ABVAV, Adrian Lică”.

Anexa, AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi