O decizie importantă a Curții de Apel Cluj aduce vești bune pentru securitatea energetică a României: instanța a admis recursul formulat de Hidroelectrica și instituțiile statului, respingând definitiv ordonanța președințială prin care ONG-urile Declic și Bankwatch România obținuseră oprirea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Astfel, nu mai există nicio decizie judecătorească activă care să blocheze proiectul, iar lucrările pot fi reluate imediat.
Președintele PNL Mureș, Ciprian Dobre, a salutat decizia instanței: „Justiția a făcut dreptate la Hidrocentrala Răstolița. Curtea de Apel Cluj a admis recursul Hidroelectrica în procesul intentat de ONG-urile de mediu, astfel că lucrările pot fi reluate. Prin urmare, continuă proiectul deblocat de miniștrii liberali Mircea Fechet și Sebastian Burduja, pe care l-am susținut încă din prima zi a celui de-al doilea mandat de prefect al județului Mureș.”
Dobre a subliniat eforturile depuse: „Mii de ore de muncă ale specialiștilor, discuțiile purtate cu cele două ministere plus Hidroelectrica, dar și dezbaterile publice la care am luat parte în localitățile de pe Valea Mureșului au din nou toate șansele să se concretizeze într-un proiect al cărui obiectiv este clar: România să aibă un grad mai mare de independență energetică.”
Istoric al proiectului și disputele recente
Proiectul Amenajării Hidroenergetice Răstolița, început în 1989 și preluat de Hidroelectrica în anii 2000, este finalizat în proporție de peste 90%. Cu o putere instalată de aproximativ 35 MW și o producție anuală estimată la 58-120 GWh, hidrocentrala ar contribui la echilibrarea rețelei energetice naționale, reducerea riscului de inundații și regularizarea debitelor.
În 2025, proiectul a fost deblocat prin eforturi susținute ale foștilor miniștri Mircea Fechet (Mediu) și Sebastian Burduja (Energie), inclusiv prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru scoaterea din fondul forestier a aproximativ 37-39 de hectare necesare cuvetei lacului de acumulare.
Totuși, ONG-urile Declic și Bankwatch au contestat în instanță acordul de mediu și hotărârea de guvern, obținând temporar suspendări: în iunie (acordul de mediu), iulie (hotărârea de guvern) și septembrie (ordonanță președințială de oprire a lucrărilor). Aceste decizii au fost motivate de preocupări privind impactul asupra ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000 și Parcul Național Călimani, inclusiv habitatul lostriței (o specie rară) și defrișări.
Decizia recentă a Curții de Apel Cluj răstoarnă ultima blocadă majoră, permițând continuarea lucrărilor. Hidroelectrica a anunțat că va emite ordin de reîncepere a lucrărilor.
Importanța strategică pentru România
Finalizarea Răstolița ar marca prima hidrocentrală majoră pusă în funcțiune după decenii, contribuind la tranziția către energie verde și reducerea dependenței de importuri. Proiectul, declarat de interes național, subliniază echilibrul necesar între dezvoltare energetică și protecția mediului – un echilibru susținut prin măsuri de monitorizare și adaptare (cum ar fi reducerea cotei lacului pentru minimizarea impactului).
O evoluție care demonstrează că proiectele sustenabile, cu respect pentru proceduri legale și dezbateri publice, pot avansa în beneficiul tuturor. România are nevoie de independență energetică, iar Răstolița este un pas concret în această direcție.
