Începând de mâine, Graz devine centrul european al discuțiilor despre energie regenerabilă. Asociația Forestierilor din România (ASFOR) este prezentă la cea de-a 8-a Conferință Central-Europeană de Biomasă (CEBC 2026), un eveniment care demonstrează că biomasa a depășit demult stadiul de simplă sursă de încălzire rurală, devenind un pilon tehnologic al tranziției energetice.
În timp ce în România dezbaterea despre utilizarea lemnului rămâne adesea blocată în paradigma „sobă vs. protecție”, Austria ne arată deja cum arată viitorul industrial al pădurilor. Peste 1.400 de experți din 56 de țări se reunesc zilele acestea în inima Stiriei pentru a discuta despre BioCCS (captarea și stocarea carbonului biogenic), hidrogen verde și rețele inteligente de termoficare.
Președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, transmite un mesaj clar pentru sectorul forestier românesc: biomasa nu mai este „rudă săracă” a regenerabilelor, ci soluția de bază pentru stabilitatea energetică a Europei.
Dincolo de sobă: Tehnologiile care schimbă jocul
Conform informațiilor transmise de ASFOR, agenda CEBC 2026 subliniază câteva direcții tehnologice care sunt deja realitate în Austria:
- Emisii negative prin BioCCS: Centralele pe biomasă nu doar că produc energie neutră climatic, dar pot deveni instrumente active de curățare a atmosferei. Tehnologia BioCCS captează carbonul emis, transformând centralele în unități cu emisii negative – un concept revoluționar pentru atingerea țintelor climatice.
- Biochar și integrare industrială: Nu mai este vorba doar de căldură. Vizitele tehnice includ giganți industriali precum voestalpine Stahl Donawitz, unde se testează integrarea hidrogenului și a carbonului verde în producția de oțel.
- Orașe interconectate: Localități precum Weiz și Gleisdorf demonstrează cum rețelele de termoficare alimentate cu biomasă pot susține comunități întregi, independent de combustibilii fosili.
Lecția austriacă pentru România
Prezența ASFOR la Graz nu este întâmplătoare. România are un potențial uriaș de biomasă nevalorificat, adesea tratat ca deșeu sau lăsat să putrezească în pădure.
„Marea greșeală pe care o facem adesea este să echivalăm biomasa strict cu arderea lemnului în sobe ineficiente. Programul CEBC 2026 ne contrazice. (…) Suntem prezenți la Graz pentru a înțelege cum putem transforma reziduurile forestiere și agricole dintr-o problemă de mediu într-o resursă strategică”, explică Ciprian Dumitru Muscă.
Evenimentul de la Graz se desfășoară sub sloganul „Closing the gap & keeping on track” (Reducerea decalajelor și menținerea direcției), un avertisment că tranziția energetică nu se poate baza exclusiv pe energie solară și eoliană. Biomasa rămâne singura sursă regenerabilă care poate oferi energie în bandă, indiferent de vreme.
Simbioza dintre experți și public
Un detaliu interesant remarcat de delegația română este desfășurarea conferinței în paralel cu târgul „Häuslbauer”, vizitat de 40.000 de oameni. Este un model de comunicare pe care și România ar trebui să-l adopte: tehnologia înaltă din conferințe ajunge imediat la publicul larg sub formă de soluții concrete pentru locuințe.
Pentru industria forestieră din România, mesajul de la Graz este unul de mobilizare: respectul pentru pădure înseamnă și o valorificare inteligentă a resurselor ei, prin tehnologie și inovație, nu doar prin restricții.
