Pentru cei grăbiți: Radu Melu, reprezentant al WWF și silvicultor de formație, a transmis forestierilor un mesaj neobișnuit de direct: recoltarea lemnului făcută responsabil este compatibilă cu conservarea, iar starea bună a pădurilor românești este rezultatul unui management sustenabil, nu un accident. Apelul central: colaborare între forestieri și conservaționiști și păstrarea principiilor de bază din normativul silvic.
Prezența unui ONG de mediu la o întâlnire a forestierilor ar putea părea, la prima vedere, un paradox. Radu Melu, reprezentant al WWF, a răspuns el însuși acestei nedumeriri chiar la începutul intervenției sale susținute în cadrul Zilei Forestierului 2026, desfășurată la Cheile Grădiștei, Fundata (Brașov): exploatarea pădurilor în mod responsabil nu intră în contradicție cu conservarea lor. „Absolut deloc”, a subliniat acesta, adăugând că cele două se îmbină foarte bine și că o astfel de exploatare este „utilă și necesară”.
Radu Melu a mărturisit că se simte „acasă” în mijlocul forestierilor, fiind silvicultor de profesie.
„Cel mai fin act de cultură silvică”
Pentru a-și susține poziția, reprezentantul WWF a invocat un principiu învățat în anii de studenție de la profesorul Ciubotaru: exploatarea pădurilor este cel mai fin act de cultură silvică. Privind pădurile României comparativ cu cele din alte state vest-europene, concluzia sa a fost că exploatarea se face bine în România, „acolo unde lucrurile se doresc a fi făcute bine”, cu excepția unor situații pe care a preferat să nu le deschidă în cadrul întâlnirii.
Radu Melu le-a mulțumit forestierilor pentru faptul că pădurile românești se numără printre cele mai bogate în biodiversitate și a regretat că, în anumite medii, noțiunile de forestier, recoltare și exploatare a lemnului au fost împinse „într-o zonă neagră”. „Consider că este o totală greșeală”, a declarat acesta.
Argumentul plasticului
Unul dintre cele mai puternice argumente ale intervenției a vizat alternativa la lemn. În absența exploatării forestiere, a explicat Radu Melu, produsul care înlocuiește cel mai ușor lemnul pe piață este plasticul. „Să ne ferească Dumnezeu de o asemenea ecologie”, a spus acesta, reiterând că exploatarea forestieră trebuie să continue, dar în mod responsabil.
Adevărata bătălie: păstrarea principiilor
Dacă întâlnirile de profil pun accentul pe inovație, cercetare și rezultate, reprezentantul WWF a mutat discuția pe un alt teren. În opinia sa, una dintre marile provocări actuale este capacitatea de a păstra principiile de bază ale managementului forestier sustenabil. Aceste principii, respectate de-a lungul timpului, ar fi făcut ca pădurile României să fie mai reziliente decât cele din vestul Europei.
„Cred că unul dintre cele mai mari eforturi de conservare nu este neapărat să schimbăm ceva, ci să încercăm să păstrăm ce este bun în normativul nostru”, a afirmat Radu Melu, care a cerut ca sectorul să „strângă rândurile”. Singura șansă de progres, atât pentru recoltarea și prelucrarea lemnului, cât și pentru conservare, este colaborarea, a transmis acesta.
Colaborare, nu conflict
Reprezentantul WWF a precizat că organizația acționează de mult timp în direcția colaborării și i-a mulțumit președintelui ASFOR pentru faptul că cele două părți împărtășesc adesea aceeași direcție privind pădurile României.
Radu Melu a evitat deliberat discutarea aspectelor negative din sector, pe care le-a considerat „destul de mult umflate în rețelele media”. Existența lor nu trebuie ignorată, a admis acesta, dar pădurile românești au și multe lucruri bune de arătat. Ca exemplu, a relatat că însoțește frecvent specialiști din alte țări, iar unii dintre aceștia cred că pădurile vizitate sunt păduri virgine.
„Germania Europei” la biodiversitate
Evocând un vechi slogan al silvicultorilor – „Spune-mi cum îți gospodărești pădurea ca să-ți spun ce fel de țară ești” –, Radu Melu a făcut o comparație memorabilă: „La capitolul biodiversitate și pădure, noi suntem Germania Europei. Aici suntem cei mai buni din Europa și nu ar trebui să pierdem acest lucru.”
Deși gospodărirea pădurilor presupune numeroase provocări, în România nu dispar peste noapte sute de hectare din cauza dăunătorilor sau a altor factori, așa cum se întâmplă în vestul continentului, a observat reprezentantul WWF. „La noi pădurea este mai rezilientă, iar starea ei actuală nu este un accident, ci consecința unui management sustenabil”, a concluzionat acesta.
Conservarea pădurilor trebuie făcută pentru oameni, a insistat Radu Melu, deoarece oamenii au nevoie de această resursă, iar pădurea trebuie să rămână o sursă de servicii. Intervenția s-a încheiat cu mulțumiri adresate forestierilor și cu urări de succes în activitate.
