„Incendiile de vegetație extreme sunt rezultatul interacțiunii dintre climă, combustibili, topografie și activitatea umană, și nu doar «focuri mari».” — Zsolt Kátay
Incendiile forestiere sunt tot mai frecvente și tot mai greu de controlat, o provocare grea, care revarsă mult haos și distrugere unde vezi cu ochii.
Situația este cât se poate de alarmantă: de la devastatorul incendiu izbucnit recent în pădurile din apropierea Parisului (care a dus la mobilizarea a 400 de pompieri, avioane și elicoptere), la incendiile de vegetație care au pus stăpânire pe Sardinia (care au dus la perturbarea traficului aerian și închiderea drumurilor) și până la cele din nordul Țării Galilor, unde 36 de locuințe au fost evacuate, iar aproape 81 de hectare au fost înghițite de flăcări.
Creșterea frecvenței și intensității acestui fenomen face ca pregătirea, prevenirea și intervenția eficientă să fie esențiale.
În acest context îngrijorător, cercetători, specialiști operaționali, factori de decizie și reprezentanți ai unor instituții internaționale s-au reunit în perioada 23–25 iunie 2026 la Facultatea de Silvicultură și Științe ale Lemnului a Universității Cehe de Științe ale Vieții din Praga, Cehia, la a II-a Conferință Internațională despre Evenimente de Incendii de Vegetație Extreme, un eveniment dedicat înțelegerii și gestionării celor mai severe episoade de incendii forestiere din ultimii ani. Conferința a fost organizată de NERO – European Network on Extreme Fire Behaviour și sponsorizată de către Uniunea Europeană prin COST – European Cooperation in Science & Technology.
Zsolt Kátay, un specialist cu o bogată experiență în domeniu, care a activat în cadrul CALFIRE California, dar și ca inginer silvic în Managementul Resurselor Naturale cu predilecție pe Silvicultura axată pe Prevenirea incendiilor de vegetație și reducerea riscurilor, ne-a oferit mai multe informații despre eveniment, în cadrul căruia a participat și în calitate de speaker. Dumnealui a venit cu lecții prețioase acasă, menționând și faptul că ASFOR i-a oferit un important sprijin profesional pentru a ajunge la conferință.
Domnul Kátay, deținând o vastă experiență practică și teoretică în domeniul managementului operațional al incendiilor de vegetație extreme, a făcut o prezentare orală complexă (de 45 de minute) în cadrul X-Fire 2026 — Workshop Programme, unde a vorbit despre Sistemul de Comandă al Incidentelor – Structura Organizatorică și Elemente / Incident Command System – Organizational Structure and Elements.
Îi mulțumim mult că a fost de acord să ne împărtășească mai multe detalii din culisele conferinței, despre ideile și măsurile valoroase care s-au dezbătut, dar și despre felul în care unele dintre acestea ar putea fi aplicate în România.
Vă invităm să urmăriți discuția!
forestmania.ro: Domnule Zsolt Kátay, care au fost principalele teme abordate în cadrul conferinței?
Principalele teme la această conferință internațională au fost legate, dar nu limitate, la următoarele:
1. Modelarea evenimentelor extreme de incendii de pădure: dinamica comportamentului incendiilor de pădure; asimilarea datelor; inovații în tehnicile de simulare și vizualizare
2. Observarea evenimentelor extreme de incendii de pădure: teledetecția comportamentului extrem al incendiilor de pădure; campanii de teren; inovații în tehnologia senzorilor și prelucrarea datelor
3. Factori, tendințe și proiecții viitoare: factori de mediu și metode predictive; climatologii și tendințe; proiecții viitoare.
forestmania.ro: Ce informații sau concluzii vi s-au părut cele mai valoroase?
Ca idee generală, atelierul X-Fire își propune să fie un forum internațional concentrat pentru a avansa cunoștințele despre provocările unice ale incendiilor de vegetație extreme prin schimbul de perspective științifice și operaționale. Atelierul este structurat în jurul unor tematici și obiective principale, ca de exemplu:
• Îmbunătățirea înțelegerii evenimentelor de incendii extreme prin integrarea cunoștințelor actualizate din mai multe domenii științifice, inclusiv – dar nu doar – fizică, meteorologie, ecologie a incendiilor, dinamica combustibilului, modelare numerică, învățare automată și teledetecție.
• Identificarea lacunelor de cercetare și a provocărilor în observarea, modelarea, prezicerea și gestionarea evenimentelor de incendii extreme.
• Facilitarea colaborării interdisciplinare între cercetători, experți operaționali și factori de decizie pentru a dezvolta metodologii inovatoare, a îmbunătăți capacitățile predictive, a optimiza luarea deciziilor și a identifica lecțiile învățate din evenimentele trecute pentru a ghida cele mai bune practici în gestionarea incendiilor extreme de pădure.
Prin crearea unui schimb științific și operațional concentrat pe evenimentele extreme de incendii de pădure, X-Fire urmărește să acopere un gol critic, asigurând că complexitatea acestor evenimente primește atenție constantă și colaborare interdisciplinară.
forestmania.ro: Au fost prezentate soluții sau exemple de bune practici care ar putea fi aplicate și în România?
Temele și abstractele prezentate au fost foarte complexe, detaliate, iar unele unice. Prin prisma complexității lor, aș menționa câteva direcții legate de cercetare și de operațional implementabile pe termen lung, precum: analize meteo–foc și incendii extreme; modelări fizice, cuplare foc–atmosferă și simulări; observații, teledetecție și seturi de date; managementul riscului, planificare strategică și politici; operațiuni și tehnologie de intervenție.
Specialistul a ținut să menționeze că marea majoritate a subiectelor abordate s-au orientat spre cazurile grave de incendii forestiere (ceea ce nu e cazul în țara noastră, din fericire), de aceea doar câteva măsuri din cele prezentate ar fi valabile și în România.
Totuși, pentru o înțelegere mai profundă a subiectelor abordate în cadrul evenimentului, domnul Kátay ne-a prezentat toate temele/abstractele prezentate oral sau sub formă de poster:
1. Intensificarea incendiilor nocturne în Mediterană
2. Un semnal cantitativ pentru formarea PyroCb bazat pe puterea focului și pragul de putere Pyrocumulonimbus
3. Integrarea analizei meteorologice avansate în reconstrucția de înaltă fidelitate a incendiilor de vegetație în zonele de coastă WUI — Pisak 2025
4. Predicție a incendiilor de vegetație bazată pe fizică și conștientă de incertitudini prin modelare multi-fidelitate mapată
5. Dezvoltarea unei metodologii pentru evaluarea zilnică a expunerii la incendii bazată pe simulări stocastice ale comportamentului focului
6. Modelarea scenariilor de incendii de vegetație prin Deep Learning: un studiu de caz pentru iFire 2.0
7. Efectul trecerii frontului rece asupra incendiilor de vegetație: exemple din Grecia
8. Caracterizarea comportamentului extrem al incendiilor prin observații aeriene în infraroșu
9. Dinamica atmosferică asociată incendiilor pyroconvective din Canada în timpul începutului sezonului de incendii 2025
10. Clasificarea comportamentului incendiilor de vegetație bazată pe imagini folosind rețele neuronale convoluționale
11. Analiza meteorologică a incendiului de pădure din Pisak 2025
12. Factorii hidro-atmosferici ai riscului extrem de incendii de pădure: o analiză multi-senzor folosind GNSS PWV, GRACE și GLDAS
13. Sistemul de Comandă a Incidentelor — Structura organizațională și elementele sale
14. Operarea simulărilor cuplate foc-atmosferă pentru incendii extreme: perspective din Programul EUBURN și Campania SILEX
15. Impactul creșterii rezoluției asupra FWI în simulările Meso-NH de înaltă rezoluție
16. Operațiuni integrate robot-pompieri și camion pentru stingerea incendiilor de pădure: o abordare de modelare matematică
17. Prognoza vremii pentru incendii bazată pe climă pentru Italia (2007–2024)
18. Accelerarea focului indusă de canioane și integrarea ei în sistemul de avertizare timpurie pentru incendii eruptive
19. Cartografierea riscului de incendii mari de pădure în Serbia sub schimbările climatice folosind Machine Learning
20. Modelele de incendii din Himalaya și factorii lor meteorologici din simulările la scară km ICON-CLM
21. Vaia, gândacii de scoarță din Alpii de NE schimbă pericolul de incendiu la nivelul pădurilor și peisajului
22. Atribuirea și riscul viitor al vremii extreme de incendii mediteraneene
23. Legarea științei de operațiuni: o platformă operațională pentru informații despre vremea incendiilor și acces deschis la date în Europa
24. Indicele de dificultate al suprimării pentru planificarea strategică a răspunsului la incendii: studiu de caz din zona protejată Křivoklátsko (Republica Cehă)
25. Pericolul de incendiu pentru instalațiile Seveso
26. Evaluarea riscului de incendiu în apropierea infrastructurii liniare: evaluare bazată pe coridoare
27. Evaluarea susceptibilității la incendii folosind seturi de date geospațiale și metode de învățare automată
28. Integrarea evaluării științifice a riscului și a instrumentelor de politică în gestionarea riscului de incendii în Europa: o perspectivă comparativă multilivel
29. Provocări în evaluarea schimbărilor de vreme pentru incendii într-un climat care se încălzește
30. Modelarea cu două regimuri a incendiilor extreme și obișnuite în Italia
31. Cartografierea susceptibilității la incendii forestiere bazată pe ML interpretabilă într-un peisaj mediteranean: cazul Muğla
32. Rolul protector al lameiros împotriva incendiilor recurente în bazine transfrontaliere mediteraneene
33. Un set de date observațional unificat al evenimentelor extreme de incendii forestiere în Europa
34. Modelarea bazată pe evenimente a extremelor combinate foc-vreme într-o regiune cu risc moderat
35. Apariția evenimentelor extreme de incendii forestiere în Asia de Sud: schimbările de regim observate și vremea viitoare pentru incendii într-un climat în schimbare.
forestmania.ro: Care considerați că este cea mai importantă lecție sau idee cu care ați revenit de la acest eveniment?
Având în vedere temele prezentate la acest atelier, părerea mea este că soluțiile sau exemplele de bune practici care ar putea fi aplicate și în România trebuie privite printr-o viziune holistică, adică de a înțelege realitatea profesională care consideră toate lucrurile ca parte a unui întreg interconectat.
Ideea de bază ar fi că incendiile de vegetație extreme nu mai sunt „anomalii”, ci sisteme dinamice care trebuie înțelese ca fenomene complexe, multiscalare, în care deciziile operaționale, pregătirea și analiza strategică sunt la fel de importante ca modelele fizice ale focului.
Incendiile de vegetație extreme sunt rezultatul interacțiunii dintre climă, combustibili, topografie și activitatea umană, și nu doar „focuri mari”.
Comportamentul lor depășește limitele modelelor tradiționale, ceea ce obligă la o schimbare de paradigmă: de la predicție punctuală la analiză strategică și anticipare a scenariilor.
De aceea, deciziile luate în primele ore sunt decisive, iar instrumentele de suport operațional trebuie integrate cu observații din teren, imagini satelitare și experiență locală. Nu în ultimul rând, pregătirea și colaborarea internațională devin critice, pentru că niciun sistem național nu poate gestiona singur complexitatea acestor evenimente. Aceste incendii depășesc capacitatea tradițională de răspuns, necesitând noi instrumente analitice, modele predictive și coordonare ca atare.
