Într-o eră în care mediul nu mai este doar o preocupare abstractă, ci o chestiune de supraviețuire colectivă, România face pași concreți spre un viitor mai verde. La 8 octombrie 2025, secretarul general al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Alexandru Avram, a condus delegația națională în fața Comitetului OCDE pentru Politici de Mediu (EPOC), într-un moment pivotal al procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Această evaluare nu a fost doar o formalitate diplomatică, ci un dialog profund despre cum țara noastră modelează politici care să protejeze aerul, apa și solul pentru generațiile viitoare – un dialog care, subtil, ne amintește că sustenabilitatea nu este un lux, ci o necesitate gingașă, țesută în țesătura vieții noastre zilnice.
Un raport care oglindește progresele și provocările
Discuțiile, ghidate de raportul Secretariatului OCDE, au disecat legislația, politicile și practicile românești în domeniul mediului cu o precizie chirurgicală. Nu a fost vorba de o simplă trecere în revistă, ci de o conversație deschisă cu reprezentanții statelor membre, care a scos la iveală nu doar realizări, ci și zonele în care România, ca orice națiune în creștere, mai are de șlefuit. Delegația noastră a susținut cu argumente solide progresele obținute, subliniind alinierea la instrumentele legale OCDE – un efort care transformă angajamentele pe hârtie în acțiuni palpabile.
Printre domeniile luminoase evidențiate se numără:
- Adoptarea unui cadru normativ integrat pentru performanța de mediu a autorităților și instituțiilor publice, un mecanism care asigură că deciziile administrative respiră în armonie cu natura.
- Programul Național de Achiziții Publice Verzi, care injectează sustenabilitate în inima economiei, transformând fiecare achiziție publică într-o alegere conștientă pentru planetă.
- Promovarea energiei regenerabile pentru încălzire, o inițiativă care, în contextul iernilor noastre aspre, devine un scut blând împotriva dependenței de combustibili fosili.
- Îmbunătățirea accesului publicului la informații de mediu, un pas esențial spre transparență, unde cetățeanul devine nu doar spectator, ci și gardian al propriului mediu.
- Protejarea și gestionarea durabilă a zonei costiere, un efort delicat de a păstra echilibrul între dezvoltarea umană și ritmul valurilor Mării Negre.
- Integrarea indicatorilor de impact asupra mediului în Strategia națională pentru dezvoltarea turismului 2025-2035, amintindu-ne că frumusețea Carpaților și a litoralului nostru nu trebuie sacrificată pe altarul turismului masiv.
- Consolidarea capacității instituționale a Gărzii Naționale de Mediu, un pilon care întărește vigilența în fața amenințărilor ecologice.
Aceste realizări nu sunt doar liste de succese administrative; ele reprezintă o viziune subtilă, în care protecția mediului se împletește cu dezvoltarea economică, creând un țesut social mai rezilient. Într-o lume aflată sub presiune climatică, România demonstrează că poate fi un model de echilibru – nu perfect, dar onest și în continuă evoluție.
Vocea României: Progrese consistente, drum lung înainte
În intervențiile sale, secretarul general Alexandru Avram a captat esența acestui moment cu o claritate care inspiră încredere. „Ca parte a procesului de aderare la OCDE, România s-a concentrat pe îmbunătățirea arhitecturii instituționale și operaționale pentru politicile de mediu și pe dezvoltarea în continuare a unui instrumentar adecvat și eficient în domeniul protecției mediului. În urma discuțiilor avute în cadrul Comitetului, s-a desprins concluzia că am înregistrat progrese consistente și că vom continua implementarea măsurilor de îmbunătățire, aflate pe un parcurs bun, în acord cu standardele OCDE”, a declarat el. Aceste cuvinte nu sunt doar o declarație oficială; ele poartă în ele o promisiune – cea a unei Românii care nu se mulțumește cu puțin, ci aspiră la excelență în grija față de moștenirea naturală.
Delegația, un mozaic de expertiză, a inclus figuri cheie precum Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare și secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, alături de specialiști din Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu. Împreună, ei au reprezentat nu doar o instituție, ci un angajament colectiv – unul care transcende birourile și ajunge în inima cetățeanului obișnuit, care respiră aerul mai curat și bea apă mai sigură datorită acestor eforturi.
Spre un viitor verde: Lecții pentru noi toți
Această evaluare EPOC nu este un punct final, ci un capitol într-o poveste mai amplă. Ea ne invită să reflectăm asupra subtilităților schimbărilor climatice: cum o politică bine țesută poate preveni dezastre, cum transparența devine un act de gingășie față de natură, și cum aderarea la OCDE poate fi puntea spre o Europă mai unită în lupta pentru sustenabilitate. România, cu pădurile sale seculare și râurile cristaline, are un rol unic de jucat – unul pe care îl asumă cu responsabilitate, dar și cu o doză de umilință în fața complexității planetei.
Într-o lume grăbită, aceste progrese ne amintesc că adevărata putere stă în pașii mici, consistenți: un cadru legal mai solid, o achiziție mai verde, o informație partajată la timp. Ele ne cheamă pe toți – de la decidenți la cetățeni – să fim parte dintr-un dialog mai profund, unde mediul nu este un subiect oarecare, ci inima a tot ceea ce ne definește. România avansează, iar cu ea, speranța unui viitor în care natura și omul dansează în armonie.
