Într-o lume unde pădurile devin tot mai prețioase, nu doar ca resurse, ci și ca plămâni ai planetei, gigantul suedez IKEA, prin brațul său de investiții Ingka Investments, a marcat un moment istoric. Compania a anunțat achiziționarea a aproximativ 153.000 de hectare de teren forestier în Letonia și Estonia, o tranzacție evaluată la 720 de milioane de euro – cea mai mare de acest fel din istoria sa. Este un pas care îmbină ambițiile economice cu promisiunile de sustenabilitate, amintindu-ne că afacerile pot coexista cu grija față de natură, dar ridicând și întrebări subtile despre echilibrul dintre profit și protecție.
Pădure din Letonia, simbol al angajamentului Ingka pentru management sustenabil.
Tranzacția implică vânzarea întregului portofoliu baltic al asociației suedeze de proprietari de păduri Södra către Ingka Investments. Din cele 153.000 de hectare, 89% reprezintă pădure pură – 135.702 hectare de pădure productivă, majoritatea în Letonia (119.929 hectare) și restul în Estonia (15.773 hectare). Pentru Ingka, care deja deține peste 331.000 de hectare de păduri în șapte țări, inclusiv 51.000 în România, această extindere nu este doar o creștere numerică. Este o investiție pe termen lung, susținută de structura sa unică de proprietate – o fundație cu scop caritabil, care permite reinvestirea profiturilor fără presiunea raportărilor trimestriale.
Pe un palier economic, achiziția promite să injecteze vitalitate în regiunile baltice. Ingka subliniază că nu va exporta lemnul brut, ci va investi în procesarea locală, parteneriate cu fabrici de cherestea și panouri, creând locuri de muncă calificate și consolidând lanțul valoric forestier local. În anul fiscal 2025, operațiunile Ingka în Letonia și Estonia au generat deja venituri de 11,9 milioane și respectiv 8,5 milioane de euro, angajând zeci de localnici și mii prin contractori. Politicienii letoni, precum ministrul Agriculturii Armands Krauze și ministrul Economiei Viktors Valainis, au salutat tranzacția ca pe un semnal de încredere în mediul de afaceri al țării, contrabalansând temerile de plecare a investitorilor. Totuși, o nuanță subtilă: statul leton va primi doar o taxă minimă de 2%, sub 50.000 de euro, deoarece ambele entități implicate sunt non-rezidente. Este un reminder că beneficiile economice pot fi generoase, dar distribuția lor nu întotdeauna echitabilă.
Pe plan mediu, povestea capătă o gingășie aparte. Ingka Investments se angajează la un management responsabil: în 2025, au plantat 14 milioane de puieți în portofoliul lor global, asigurând o creștere netă anuală de 500.000 de metri cubi de lemn. 22% din pădurile existente sunt dedicate conservării și obiectivelor de mediu. Recent, în Letonia, au alocat 16.000 de hectare pentru cercetări în colaborare cu European Forest Institute și Preferred by Nature, testând practici „mai aproape de natură” pentru a spori reziliența la schimbările climatice și a minimiza impactul asupra biodiversității. Peter van der Poel, directorul general al Ingka Investments, vorbește despre un „angajament generațional” pentru păduri sănătoase, care să ofere atât beneficii ecologice, cât și economice. Totuși, reacțiile pe rețelele sociale, cum ar fi postările de pe X care titrează alarmist „IKEA cumpără păduri să le taie”, ne amintesc de scepticismul public față de corporații. Este o subtilitate: sustenabilitatea promisă trebuie probată în timp, nu doar în comunicate.
Pentru România, unde Ingka deține deja păduri extinse, tranzacția baltică oferă o perspectivă comparativă. Ar putea inspira modele similare aici, unde dezbaterile despre exploatarea forestieră sunt aprinse? Sau ne invită să reflectăm la cum investițiile străine pot modela peisajul local, echilibrând nevoia de resurse cu imperativul protejării patrimoniului natural.
În esență, această achiziție nu este doar o cifră impresionantă, ci o poveste cu multiple straturi: de la ambiția corporativă la grija pentru generațiile viitoare. Rămâne să vedem dacă pădurile baltice vor înflori sub noua umbrelă, transformând investiția într-un exemplu de armonie între om și natură.
