La Viena, pe 23 februarie 2025, industria europeană a lemnului a transmis un mesaj clar, asumat la cel mai înalt nivel politic: bioeconomia forestieră nu poate prospera fără un cadru de politici coerent, proporțional și ancorat în realitatea industrială. Evenimentul COLI — Inițiativa Condusă de Țări și Organizații (Country and Organization-Led Initiative) — este o platformă internațională găzduită de Guvernul Austriei la Palatul Schönbrunn din Viena, în format hibrid, în perioada 23-25 februarie 2026, în sprijinul Forumului Națiunilor Unite pentru Păduri. Reunind factori de decizie, lideri ai sectorului privat, cercetători și organizații internaționale, COLI are ca obiectiv evaluarea stării actuale a abordărilor globale privind bioeconomia bazată pe pădure, definirea priorităților-cheie și identificarea acțiunilor strategice pentru consolidarea acestui sector. Rezultatele sale contribuie direct la dezbaterile din cadrul ONU și FAO pe teme forestiere. A reconfirmat, la cel mai înalt nivel, ceea ce susținem de ani de zile și în spațiul public românesc: pădurile și industria lemnului nu sunt o problemă de rezolvat, ci o soluție de valorificat.
Semnificativ a fost și mesajul transmis de Comisarul European Jessika Roswall chiar de la tribuna evenimentului COLI: lemnul nu este un material de nișă — este un pilon strategic al bioeconomiei. O recunoaștere la acest nivel confirmă că direcția pe care o susținem nu este una marginală, ci una care câștigă tot mai mult teren în arhitectura de politici a Uniunii Europene.
Mobilizarea lemnului — prioritatea zero
CEI-Bois și EOS au avertizat fără echivoc la Viena că dezvoltarea bioeconomiei nu poate fi disociată de accesul sigur și pe termen lung la materia primă. O bioeconomie competitivă și neutră climatic este imposibilă fără o bază stabilă de resurse forestiere, iar mobilizarea durabilă a lemnului trebuie să devină prioritatea numărul unu a politicilor europene în domeniu. Sectorul cere o abordare nediscriminatorie, care să combine resursele lemnoase primare cu cele secundare, respectând în același timp cadrele naționale de gestionare durabilă a pădurilor.
Această realitate este perfect aplicabilă și României. Țara noastră dispune de cea mai mare suprafață de păduri virgine și cvasivirgine din Uniunea Europeană, de o tradiție solidă în silvicultură și de un potențial imens de valorificare durabilă a resursei lemnoase. Cu toate acestea, în loc să capitalizăm acest avantaj comparativ în cadrul strategiei europene de bioeconomie, ne regăsim adesea în postura defensivă a celui care se justifică, nu în cea proactivă a celui care propune și construiește.
Competitivitate și circularitate — nu concurență între ele
Un mesaj esențial de la Viena vizează necesitatea ca reînnoibilitatea să fie recunoscută în legislația europeană privind economia circulară, alături de reciclabilitate și reutilizare. Lemnul este singurul material de construcție cu adevărat regenerabil, cu amprentă de carbon negativă pe întregul ciclu de viață — și totuși standardele actuale îl dezavantajează sistematic față de materialele convenționale, non-regenerabile. Standardele trebuie să permită o comparație echitabilă, astfel încât soluțiile regenerabile și neutre climatic să poată concura pe picior de egalitate.
ASFOR susține fără rezerve cererea industriei europene ca achizițiile publice ecologice și evaluările complete ale ciclului de viață în construcții să devină instrumente reale de piață, nu simple obligații birocratice. Strategia de Bioeconomie trebuie să meargă dincolo de sprijinul pentru cercetare și să promoveze explicit extinderea și diversificarea aplicațiilor produselor bio-bazate deja existente. Competitivitatea sectorului forestier românesc și agenda de climă a Uniunii Europene nu sunt obiective divergente — ele pot și trebuie să se susțină reciproc.
Un target concret: 25% lemn în construcțiile publice
Dincolo de principii, avem nevoie de instrumente concrete și realizabile. Un astfel de instrument ar fi instituirea unui target de 25% lemn în construcțiile publice finanțate din fonduri de stat sau europene. Nu este o propunere utopică — țări precum Finlanda, Franța și Austria au adoptat deja cadre similare, cu rezultate măsurabile în reducerea emisiilor de carbon, în stimularea industriei locale și în crearea de locuri de muncă durabile în mediul rural. România, cu resursele și capacitatea sa industrială, are toate premisele pentru a urma același exemplu. Ceea ce lipsește nu este potențialul, ci voința politică de a-l transforma într-un cadru de politici funcțional.
România trebuie să fie prezentă, nu absentă
Documentele de politică elaborate de CEI-Bois și EOS pentru Consiliul UE privind Strategia de Bioeconomie stabilesc direcțiile de negociere pentru anii care urmează. Sunt în joc accesul la resurse forestiere, finanțările europene pentru sectorul bazat pe pădure, cadrul de reglementare pentru produsele bio-bazate și, în ultimă instanță, zeci de mii de locuri de muncă în mediul rural românesc.
Nu ne permitem să asistăm pasiv la aceste procese. Dacă la Bruxelles Comisarul European pentru Mediu recunoaște public că lemnul este un pilon strategic al bioeconomiei, atunci România — ca stat cu unul dintre cele mai importante patrimonii forestiere din UE — are nu doar dreptul, ci și obligația de a fi un actor activ în această dezbatere. Trebuie să avem voce în forurile europene, să construim alianțe cu organizațiile sectoriale continentale și să traducem pozițiile adoptate la nivel european în propuneri concrete de politică publică internă. Nu putem cere Europei să ne respecte resursele dacă noi înșine nu le apărăm cu argumente solide și cu voce fermă.
Îmi asum, în calitate de Președinte al ASFOR, responsabilitatea de a reprezenta sectorul forestier românesc în aceste dezbateri și de a construi punțile necesare între realitatea din pădurile noastre și deciziile de la Bruxelles. Bioeconomia forestieră este șansa României. Să nu o ratăm.
„România are păduri, are industrie și are know-how tehnic acumulat în decenii. Ceea ce lipsește este un cadru de politici care să transforme acest potențial în contracte, în locuri de muncă și în reduceri reale de emisii. ASFOR va continua să susțină, atât la nivel național cât și european, o bioeconomie construită pe realitățile pieței și ale pădurii.” — Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR
