Într-un moment în care industria europeană își caută busola între reglementările de mediu sufocante și nevoia de suveranitate, vocea sectorului forestier românesc a răsunat ferm în sala Spinelli a Parlamentului European. Conferința „Dezvoltarea industrială prin politici europene”, găzduită de europarlamentarul Maria Grapini, a pus față în față giganții decizionali ai Comisiei Europene cu realitățile dure din teren ale forestierilor români.
Maria Grapini și „mesajul Séjourné”: Piața unică, scut împotriva instabilității
Gazda evenimentului, Maria Grapini (Vicepreședinte IMCO), a deschis lucrările cu un mesaj de forță primit de la Comisarul Séjourné. Într-o lume a incertitudinilor geopolitice, mesajul este clar: piața unică trebuie să redevină motorul competitivității. „Mă lupt pentru industria românească și pentru ca regulile jocului să nu mai fie încălcate. Trebuie să garantăm suveranitatea și prosperitatea noastră prin armonizare, nu prin bariere”, a punctat Grapini.
13 milioane de motive pentru protecție
Prezența la cel mai înalt nivel a Executivului European a subliniat miza socială a dezbaterii:
- Roxana Mînzatu (Vicepreședinte Executiv al CE): A reamintit că în spatele cifrelor stau 13 milioane de lucrători europeni care au nevoie de protecție și competențe pentru viitor.
- Kerstin Jorna (Director General DG GROW): A confirmat că prioritatea absolută a Comisiei este acum „securizarea lanțului european de producție”, cu un accent major pe susținerea producătorului local în fața asaltului importurilor extracomunitare.
Ciprian Muscă (ASFOR): „Să nu ne dăm autogol cu EUDR!”
În acest context de „high-politics”, dr. ing. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, a adus în discuție paradoxul dureros al forestierului român. Deși România dispune de SUMAL 2.0, unul dintre cele mai avansate sisteme de trasabilitate din lume, birocrația europeană (precum Regulamentul EUDR) riscă să pedepsească tocmai operatorii corecți.
„Un producător din Suceava sau Maramureș ajunge să cheltuiască mai mult pe avocați de conformitate decât pe utilaje noi. Este un autogol: dacă blocăm lemnul european în pădure, lăsăm poarta deschisă pentru lemn din zone unde nu există nicio regulă de mediu”, a avertizat liderul ASFOR.
Cele 4 „porunci” pentru viitorul lemnului
Președintele ASFOR a propus patru direcții de acțiune care să transforme lemnul din „problemă ecologică” în „soluție industrială”:
- Simplificare: Recunoașterea automată a sistemelor digitale de trasabilitate (modelul românesc).
- Suveranitate: Lemnul să fie tratat ca resursă strategică, la fel ca semiconductorii.
- Energie: Utilizarea biomasei ca singura soluție reală împotriva sărăciei energetice de la munte.
- Construcții: Recunoașterea lemnului structural (CLT, Glulam) ca prioritate de investiție climatică.
Clădirea ca depozit de carbon
Pledoaria finală a lui Ciprian Muscă a vizat rolul constructiv al lemnului. În timp ce oțelul și betonul generează emisii masive, 1 m³ de lemn încorporat într-o clădire „înghite” o tonă de CO₂ pe toată durata de viață a construcției. „O casă de lemn nu e doar un adăpost, e un depozit de carbon activ”, a explicat acesta, cerând un „reflex sistematic” în legislație pentru evaluarea impactului asupra IMM-urilor.
Concluzia de la Bruxelles? Industria lemnului nu mai cere favoruri, ci predictibilitate. Mesajul forestierilor români a fost recepționat: pentru ca Europa să fie verde în 2050, are nevoie de lemnul care a construit-o timp de milenii.
Loading Viewer…
