Pădurile Europei adăpostesc una dintre cele mai importante populații de urși bruni de pe glob, iar România deține supremația clară în Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente estimări, țara noastră găzduiește între 10.400 și 12.800 de exemplare, confirmate printr-un amplu studiu genetic național realizat în 2025.
Cu o suprafață forestieră de aproximativ 6,46 – 6,7 milioane hectare, România oferă un habitat vast și divers pentru cea mai mare populație de urși din Europa (excluzând Rusia). Aceasta reprezintă o responsabilitate majoră pentru gestionarea coexistenței om-urs, mai ales în contextul conflictelor tot mai frecvente din zonele montane.
Distribuția populațiilor de urși bruni în Europa (estimări 2025-2026)
| Țară | Suprafață țară (km²) | Suprafață pădure (ha) | Populație urși (estimare) | Observații |
|---|---|---|---|---|
| România | 238.400 | 6.460.000 – 6.700.000 | 10.400 – 12.800 | Cea mai mare populație din UE, concentrată în Carpați. |
| Suedia | 450.300 | 27.980.000 | 2.500 – 3.000 | Populație scandinavă stabilă, densitate redusă datorită suprafeței enorme de pădure. |
| Finlanda | 338.400 | 22.409.000 | 1.600 – 2.400 | Creștere lentă în ultimii ani. |
| Slovacia | 49.000 | 1.926.000 | 1.200 – 3.000 | Parte importantă a populației carpatice. |
| Slovenia | 20.300 | 1.243.600 | 700 – 1.100 | Una dintre cele mai dense populații locale din Europa. |
| Croația | 56.600 | 1.944.000 | 900 – 1.200 | Populație din grupul Dinaric-Pindos. |
| Bulgaria | 111.000 | ~3.959.000 | 460 – 1.200 | Populație stabilă în Balcani. |
| Grecia | 132.000 | ~3.902.000 | 450 – 870 | Concentrată în zonele montane nordice. |
| Polonia | 312.700 | 9.507.000 | 200 – 300 | Populație mică, limitată la Bieszczady. |
| Spania | 505.990 | 18.585.000 | ~450 | Populații izolate în Cantabria și Pirinei (130 în Pirinei). |
| Italia | 301.340 | 9.300.000 | 150 – 200 | Populații mici și protejate în Apenini și Alpi. |
Datele provin din studii naționale, rapoarte LCIE/UE, FAO și Eurostat (2023-2025). Populația totală de urși bruni în Europa (fără Rusia) se ridică la circa 14.000 – 20.500 exemplare, în creștere față de ultimul deceniu datorită măsurilor de protecție.
Context și provocări
Pădurile joacă rolul principal în supraviețuirea speciei. Țări cu suprafețe forestiere masive precum Suedia și Finlanda au populații numeroase, dar densități reduse. În schimb, în zonele muntoase din Carpați, Dinarici sau Slovenia, urșii trăiesc la densități locale ridicate, ceea ce amplifică riscul de conflicte cu oamenii, fermierii și turiștii.
În România, suprafața pădurilor a înregistrat o ușoară creștere în ultimii ani (peste 6,46 milioane ha în 2024-2025), dar fenomenul de uscare a afectat zeci de mii de hectare, iar managementul populației de urși rămâne o temă fierbinte de dezbatere publică.
Specialiștii subliniază necesitatea unui echilibru între conservare și gestionare activă: monitorizare genetică, prevenirea braconajului, protecția habitatelor și scheme de compensare pentru pagubele provocate de urși.
Evoluția populațiilor va depinde de politicile silvice și de vânătoare adoptate în următorii ani.
