Lemnul, mult timp considerat o soluție de nișă în construcții, devine tot mai mult o alternativă serioasă chiar și pentru aplicații extrem de solicitate, cum ar fi puntele de semnalizare rutieră (Verkehrszeichenbrücken) peste autostrăzi. În cadrul proiectului de cercetare „TTS-Bridge” de la Technische Hochschule Rosenheim (TH Rosenheim), a fost dezvoltată pentru prima dată în Germania o astfel de construcție din lemn lamelar (Brettschichtholz), ajungând la stadiul de maturitate pentru execuție.
Scopul proiectului
Înlocuirea materialelor intensive energetic precum oțelul sau aluminiul, menținând în același timp o durabilitate ridicată. Lemnul oferă beneficii majore de sustenabilitate: stochează CO₂ pe termen lung și reduce emisiile asociate producției.
Prototipul este conceput pentru o autostradă cu două benzi plus benzi de urgență, având o deschidere de aproximativ 17 metri. Structura principală constă într-un grindor orizontal din lemn lamelar din larice (Lärche), susținut de stâlpi hibrizi din lemn cu soclu din beton.
Provocări majore
- Încărcări dinamice extreme: până la 500 de milioane de cicluri de încărcare, generate de traficul de camioane (efect de presiune-depresiune care induce vibrații și oboseală materială).
- Microclimat agresiv: pulverizarea cu sare de dezghețare (tausalz), umiditate ridicată și expunere directă la intemperii.
- Controlul umidității lemnului: trebuie menținută sub 20% pentru a preveni degradarea.
Soluții inovatoare
- Protecție constructivă a lemnului (fără tratamente chimice): detalii difuzion-deschise, ventilate posterior, acoperiri rezistente la intemperii și drenaj direcționat.
- Stâlpi hibrizi: lemn + soclu din beton armat, cu conexiuni minimale din oțel.
- Materiale selectate: larice pentru rezistență naturală; s-a testat și robinie (Robinie) pentru durabilitate superioară, dar s-a optat pentru larice omogen din motive de lipire.
Important: Secțiunile hibride cu „coajă de protecție” (ex. robinie peste alt lemn) nu s-au dovedit viabile – apar delaminări din cauza comportamentului diferit la umflare/contractare și riscuri de creștere fungică internă ascunsă.
Monitorizarea – element cheie
Sistemul de senzori integrează continuu date despre umiditatea lemnului, temperatură și vibrații. Acest lucru este esențial deoarece normele actuale ating limitele în cazul solicitărilor înalt-ciclice. Modificările în frecvența proprie pot semnala devreme eventuale probleme.
După finalizarea proiectului (dec. 2023 – ian. 2025), cercetările continuă: în iulie 2025 au fost instalate la autostrada A92 (Eching Ost) modele la scară 1:2 ale zonei critice a soclului, pentru monitorizare pe circa doi ani.
Recunoaștere și perspectivă
Proiectul, condus de Dr. Sebastian Hirschmüller (în colaborare cu Prof. Dr. Johann Pravida și parteneri precum GROSSMANN Bau), este finanțat de LWF (Bayerische Landesanstalt für Wald und Forstwirtschaft) și Ministerul Bavarez pentru Alimentație, Agricultură și Păduri.
Concluzia centrală: Lemnul funcționează excelent în infrastructură – dacă designul, detaliile constructive și monitorizarea lucrează împreună. Rezultatele pot deschide drumul spre standardizare și utilizare pe scară largă pe autostrăzile germane și europene, contribuind la reducerea amprentei de carbon.
