Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) a fost, în primele zile ale lunii noiembrie 2025, un centru de reflecție și schimb de bune practici pentru specialiștii în domeniu. Cea de-a VII-a ediție a conferinței internaționale Integrated Management of Environmental Resources (IMER), organizată de Facultatea de Silvicultură, a adus în atenție provocările adaptării ecosistemelor forestiere la efectele schimbărilor climatice. Cu peste 70 de prezentări și invitați din cinci țări, evenimentul a subliniat necesitatea unor abordări integrate, bazate pe date științifice și tehnologii moderne, pentru a asigura reziliența pădurilor – un pilon esențial al economiei verzi și al securității ecologice a României.
Provocări actuale: de la secete la invazii de dăunători
Pădurile României, care acoperă aproximativ 30% din suprafața țării și reprezintă un rezervor vital de carbon, se confruntă cu amenințări accentuate de schimbările climatice. Secetele prelungite din 2022-2023 au afectat peste 15% din suprafețele cu molid din Bucovina, una dintre cele mai împădurite regiuni, ducând la uscarea arborilor și proliferarea dăunătorilor precum gândacul de scoarță (Ips typographus). Aceste fenomene, exacerbate de temperaturi ridicate și precipitații neregulate, nu doar reduc productivitatea forestieră, ci amenință și servicii ecosistemice esențiale: retenția apei, prevenirea eroziunii solului și susținerea biodiversității.
Conferința, deschisă în Aula E a USV de rectorul Mihai Dimian și decanul Facultății de Silvicultură, Ciprian Palaghianu, a reunit reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcției Silvice Suceava, Asociației Forestierilor din România (ASFOR) și Colegiului Silvic „Bucovina”. Discuțiile au fost moderate de experți care au subliniat alinierea la Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru 2024-2030, aprobată recent de Guvern, care pune accent pe măsuri precum monitorizarea riscurilor și promovarea speciilor rezistente.
Apel la acțiune coordonată
Invitat special, Ciprian-Dumitru Muscă, președinte ASFOR și absolvent al USV, a tras un semnal de alarmă asupra urgenței naționale. „Pădurile nu sunt doar resurse economice, ci sisteme vii care susțin comunitățile locale. Pierdem mai mult decât lemn – pierdem echilibrul hidrologic și biodiversitatea”, a declarat el, citând date recente despre extinderea atacurilor de insecte în Munții Apuseni și Mureș. Muscă a propus un Plan Național de Gestionare a Calamităților Forestiere, inspirat din experiențe europene, care să integreze tehnologiile de monitorizare pentru o reacție promptă.
În discursul său, Muscă a detaliat trei direcții esențiale, susținute de exemple concrete din practica silvică românească:
- Monitorizare digitală accesibilă. Utilizarea sateliților și senzorilor IoT permite urmărirea în timp real a stării pădurilor, la un cost estimat sub 200 de euro/hectar. Această abordare, testată în proiecte pilot din Carpați, ajută la detectarea timpurie a uscăciunilor și incendiilor, reducând pierderile cu până la 30%.
- Specii adaptate și regenerare naturală. Tradiția plantărilor intensive cu molid pe versanți sudici trebuie revizuită; promovarea speciilor mixte precum laricele sau pinul silvestru, rezistente la secetă, aliniindu-se la Noua Strategie Forestieră a UE pentru 2030. Peste 92% din pădurile românești se regenerează natural, un atu care trebuie valorificat prin management adaptiv.
- Finanțare prin credite de carbon și parteneriate. Integrarea pădurilor în scheme europene de carbon credits poate genera venituri pentru administratorii care aplică practici sustenabile, sprijinind comunitățile rurale. Muscă a invocat succesul inițiativelor ASFOR, care au mobilizat peste 400 de specialiști în conferințe recente pentru a discuta aceste mecanisme.
Tehnologia, inclusiv inteligența artificială pentru predicția riscurilor, a fost evidențiată ca un aliat esențial. „O pădure gestionată nu înseamnă una izolată de om, ci una în care intervenția umană este echilibrată cu natura, așa cum s-a practicat de secole în Bucovina”, a concluzionat Muscă, apelând la o decizie fermă pentru implementare.
Secțiuni tematice: de la cercetare la teren
Evenimentul s-a structurat pe cinci secțiuni, explorând ecosisteme forestiere, ecologia peisajului, tehnologii inovatoare, bioeconomie și politici de mediu. Printre subiecte: impactul Regulamentului UE privind Defrișările (EUDR) asupra trasabilității lemnului și rolul pădurilor în atenuarea emisiilor, conform Strategiei UE de Adaptare la Climă. Cercetători și doctoranzi au prezentat studii despre sănătatea pădurilor și produse noi din lemn, subliniind potențialul bioeconomic al României – a doua țară ca suprafață forestieră din UE.
Programul a inclus vizite practice la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din Câmpulung Moldovenesc și Codrii Seculari de la Slătioara, unde participanții au observat diferențele dintre teorie și realitatea montană. Aceste ieșiri au facilitat discuții despre proiecte transfrontaliere, precum „SINERGIE climatică”, care integrează adaptarea la climă în guvernanța apelor și pădurilor din Suceava și Ucraina.
Spre o misiune națională: de la dialog la implementare
IMER 2025 a confirmat că adaptarea pădurilor nu este doar o temă academică, ci o prioritate strategică, aliniată la angajamentele României din Acordul de la Paris și Strategia UE pentru Păduri 2030. Cu expertiză locală solidă – de la USV la Romsilva – și instrumente precum SNASC, țara are resursele pentru a transforma provocările în oportunități. Totuși, succesul depinde de aplicare coerentă: finanțare dedicată, educație climatică și colaborare între stat, sector privat și comunități.
Mesajul de la Suceava este unul de echilibru: pădurile protejate nu sunt abandonate, ci cultivate cu responsabilitate, pentru a susține o Românie rezilientă. Evenimentul, parte a tradiției IMER începută în 2011, subliniază că viitorul verde începe cu pași concreți, astăzi.
