După șapte ani de lucrat într-o firmă de exploatare forestieră, un tânăr din Moldova a decis să o ia pe cont propriu. De două luni are firma lui micuță și încearcă să își facă loc în piață. Acum duce lemn de foc, că tot e sezon. Am stat de vorbă cu el și ne-a povestit despre activitatea lui și cum e să fii antreprenor aflat la început de drum.
„Particip la licitații, mă duc să tai ce am adjudecat și dacă am comandă duc direct la client, dacă nu, duc lemnul în depozit. Mă uit că sunt unii care transportă mai mult decât au pe aviz și acum mă deranjează, sincer. Înainte, când eram angajat, nu mă interesa. Dar acum, când știu că eu lucrez legal, că am grijă la fiecare gram, vorba aceea, nu mi se pare în regulă să existe unii care încarcă cu mult peste normă. Eu lucrez exact după SUMAL 2.0. Tot, la literă”, spune Cristian pentru forestmania.ro.
Utilaje vechi, drumuri proaste
Două mari probleme ale industriei. Nu există forestier care să nu spună că drumurile sunt praf și utilajele vechi.
„Păcat că nu poți accesa un proiect european pentru exploatare forestieră, pentru că utilaje vechi înseamnă clar costuri mari. E foarte rău că nu te ajută statul la început să te poți dezvolta, să îți achiziționezi ceva utilaje, să poți face debitare. Toți spun că vor să producem în țară produse finite. Cine nu vrea? Dar când nu te ajută nicio finanțare, nicio bancă, niciun program, cu ce? Că doar nu suntem saudiți să avem petrol în curte!””, spune el.
Afacerea nu e vreo „lovitură”, nu s-a îmbogățit și în ritmul acesta e greu de crezut că se va întâmpla vreun miracol. „Sunt foarte multe cheltuieli. Ai cheltuieli cu oamenii, cu combustibilul, cu materia primă pe care o iei la licitație. Eu, fiind la început, ce adaos comercial pot să pun, ca să fac față concurenței? Sunt firme mari, cu vechime, cu capital, care pun adaos mare. Și lumea cumpără! Pentru că nu poți sta fără lemn de foc. Eu simt fiecare cheltuială. Se rup lanțurile la drujbe, se sparg caschetele de protecție, mănuși nu mai zic, la câteva zile cumpăr noi. Din cauza drumurilor, mașinile se strică des. Dar pe oameni nu îi interesează aceste probleme. Pentru oameni noi suntem toți niște „hoți”, puși în aceeași „găleată”, chiar dacă mulți, majoritatea, lucrăm legal și corect”, mai spune Cristian.
„De ce să îți dau CNP-ul??”
Pentru a duce formalitățile legale la capăt, e nevoie de datele clientului. Dar se lovește de refuzul oamenilor. „În primul rând, nimeni nu cere bon. Nici nu vor, când le spun să le dau. Ce să fac cu el? mă întreabă. Cât despre CNP (codul numeric personal), e extrem de greu să îi convingi să ți-l dea, pentru acte. Ce să faci cu el?? întreabă, extrem de suspicioși. Ceea ce într-un fel e bine, că nu se dă CNP-ul așa oricum, dar nici să mergi în extremă și să refuzi să îl dai”, explică tânărul antreprenor.
Prețul lemnului de foc variază, spune el. E de părere că noua problemă a evaluărilor de mediu pentru amenajamente a dus la scumpiri. Uneori vinde cu 300 – 350 sau 400 de lei metrul cub, pentru că e la început și trebuie să intre pe piață. Sunt firme mari care vând cu peste 500 de lei, 530. Iar oamenii cumpără… Aceste sume depind de prețul de la licitație. La ele se adaugă cheltuieli și una adaos comercial de supraviețuire.
Proiect Romsilva: Depozite și livrare
Noul director general al Romsilva, George Mierliță, a declarat ieri, la conferința de presă organizată la sediul Regiei, că una dintre prioritățile sale este legată de lemnul de foc.
„Vom încerca să realizăm şi să înfiinţăm depozite forestiere atât temporare, cât şi permanente în special pentru lemnul de foc necesar aprovizionării populaţiei, astfel încât accesul în fondul forestier să fie făcut doar de agenţi economici atestaţi sau de către formaţiile proprii ale Regiei prin care să fie asigurată masa lemnoasă pentru aprovizionarea acestor depozite. Cel puţin ca idee, m-am gândit la aducerea şi apropierea lemnului din depozit către consumator, astfel încât să facem o livrare directă. Încercăm să ne adaptăm la economia de piaţă”, a spus Mierliță.
Iar ministrul Mediului, Tanczos Barna, a vorbit și el despre acest subiect important pentru câteva milioane de români.
„Trebuie să știe toată lumea: România este și rămâneîn continuare o țară unde lemnul de foc, în zona rurală, va fi principala sursă de energie termică. Lemnul de foc nu poate fi și nu va fi eliminat de azi pe mâine din balanța energetică. Va trebui să depunem eforturi pentru a asigura lemn de foc la prețuri rezonabile cetățenilor acolo unde RNP are păduri în administrare și nu numai. Altfel obligăm comunitatea locală să găsească soluții locale. Dacă se poate în condiții legale, dacă nu, vor recurge la soluții ilegale. Pentru că nu poate să aibă nimeni pretenția, nici de la București, nici de la Bruxelles, nici din altă parte ca omul din comunitatea locală să stea cu frigul în casă și cu soba fără foc”, a conchis Tanczos Barna.