Puțini știu că amfibienii – broaștele, tritonii și salamandrele – sunt cele mai periclitate specii de vertebrate de pe planetă. Deși joacă un rol esențial în ecosisteme, fiind prădători eficienți ai insectelor și hrană pentru alte animale, populațiile lor se prăbușesc alarmant. Iar una dintre cele mai grave amenințări vine de la un dușman microscopic: o ciupercă care le atacă organul vital – pielea.
Respirație prin piele – un miracol biologic, dar și o vulnerabilitate
Spre deosebire de alte vertebrate, pielea amfibienilor nu este doar un înveliș protector. Este, în același timp, un organ activ, responsabil pentru respirație, absorbția apei și a electroliților. Este o piele unică în lumea animală – subțire, permeabilă, fin echilibrată chimic și biologic.
Asta o face însă extrem de vulnerabilă. Chitridiomicoza, o boală provocată de ciuperca microscopică Batrachochytrium dendrobatidis (Bd), infectează pielea amfibienilor, afectând aceste funcții esențiale. Rezultatul? Dezechilibre electrolitice, stop cardiac și moarte. În multe zone ale lumii, această boală a dus la extincția unor specii întregi și la colapsul populațiilor locale.
Cercetare româno-britanică în inima Carpaților
Pentru a înțelege dacă această ciupercă periculoasă este prezentă și în România, o echipă mixtă de cercetători – de la Facultatea de Medicină Veterinară București și de la prestigioasa Societate Zoologică din Londra – a demarat o amplă acțiune de teren. Sub conducerea dr. Ioana Popescu și cu sprijinul biologului parcului, dr. Claudiu Rogojan, au fost prelevate probe din Parcul Național Călimani, o zonă cu biodiversitate remarcabilă.
Probele biologice colectate vor fi analizate într-un laborator din Marea Britanie, unde cercetătorii speră să afle dacă Batrachochytrium dendrobatidis a pătruns în ecosistemele montane ale României. Aceste date sunt esențiale pentru prevenirea și combaterea eventualelor focare de boală.
Boala se plimbă odată cu omul
Multe dintre bolile faunei sălbatice – inclusiv chitridiomicoza – nu apar spontan. Ele ajung în habitatele naturale prin intermediul animalelor domestice sau al celor exotice ținute în captivitate și eliberate apoi în sălbăticie. Peștele de acvariu, broasca țestoasă, o salamandră decorativă – toate pot fi vectori pentru agenți patogeni necunoscuți faunei locale.
„Un simplu gest, cum ar fi eliberarea unei broaște exotice într-un iaz natural, poate introduce o boală devastatoare pentru populațiile native de amfibieni”, avertizează cercetătorii.
Un apel pentru iubitorii de natură
România este una dintre țările europene cu cea mai mare diversitate de amfibieni – 17 specii, multe dintre ele protejate prin legislația națională și internațională. Menținerea sănătății ecosistemelor este o responsabilitate comună.
Dacă iubiți natura românească, nu eliberați în sălbăticie animale care nu sunt native! Fie că e vorba de insecte, pești, reptile sau amfibieni, acestea pot transporta agenți patogeni periculoși, care distrug echilibrul fragil al ecosistemelor naturale.
📌 Știați că…?
Ciuperca Batrachochytrium dendrobatidis a fost detectată pentru prima dată în 1998 și este considerată una dintre cele mai devastatoare boli pentru vertebratele sălbatice. Până în prezent, a fost asociată cu declinul a peste 500 de specii de amfibieni, conform datelor UICN.
