Bilanțul final al pagubelor provocate de furtuna Johannes la sfârșitul anului 2025 confirmă o situație tehnică dificilă pentru silvicultura suedeză. Cu un volum de 10,9 milioane de metri cubi afectați, evenimentul se plasează printre primele patru cele mai severe episoade de doborâturi de vânt din ultimul secol.
STOCKHOLM – Agenția Forestieră Suedeză (Skogsstyrelsen) a finalizat evaluarea pagubelor produse de frontul atmosferic Johannes, care a traversat peninsula scandinavă în zilele de 27 și 28 decembrie 2025. Datele indică un volum de 10,9 milioane m³ de arbori doborâți sau rupți, localizați preponderent în regiunile Dalarna și Gävleborg.
Factorii care au favorizat amploarea pagubelor
Conform specialiștilor, severitatea doborâturilor nu a fost cauzată exclusiv de viteza vântului, ci de o combinație de factori de mediu:
- Instabilitatea solului: Precipitațiile abundente din luna decembrie au dus la saturarea solului cu apă. În absența înghețului, care ar fi fixat sistemele radiculare, rezistența mecanică a arborilor la smulgere a fost minimă.
- Structura arboretelor: Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în zonele cu intervenții silviculturale recente (rărituri) sau la marginile tăierilor rase, unde arborii rămași au fost expuși direct forței cureților de aer.
Consecințe economice și logistice
Pentru proprietarii privați și cooperativele forestiere precum Mellanskog, gestionarea acestui volum imens de lemn reprezintă o provocare majoră de planificare.
- Presiunea pe preț: Apariția bruscă a unui volum ce reprezintă aproximativ 10% din recolta anuală a Suediei creează un risc de supraofertă pe piața locală, ceea ce poate duce la o scădere a prețurilor pentru lemnul de lucru.
- Riscuri fitosanitare: Prioritatea zero este acum extragerea lemnului din masiv înainte de creșterea temperaturilor în primăvara lui 2026. Menținerea masei lemnoase în pădure favorizează proliferarea gândacului de scoarță (Ips typographus), care poate ataca ulterior arboretele sănătoase din vecinătate.
- Infrastructura: Multe drumuri forestiere au fost blocate sau avariate, îngreunând accesul utilajelor de exploatare (harvestere și forwardere) necesare pentru curățarea suprafețelor.
Contextul regional
Dacă includem și efectele furtunii ulterioare, „Anna” (ianuarie 2026), precum și pagubele înregistrate în Finlanda, volumul total de masă lemnoasă afectată în regiunea nordică se ridică la aproximativ 13-14 milioane m³.
Acest eveniment reconfirmă tendința de creștere a vulnerabilității pădurilor în fața fenomenelor meteo extreme, pe fondul iernilor tot mai blânde și mai umede. Pentru administratorii de păduri, reziliența structurală a arboretelor devine o componentă critică în planurile de amenajare pe termen lung.
