Dacă anul 2024 a fost despre supraviețuire, 2025 a devenit anul disciplinei. Industria lemnului din Germania, motorul sectorului forestier european, a încheiat anul trecut printr-o demonstrație de forță economică atipică: în loc să cedeze presiunii de a scădea prețurile pe fondul unei cereri inegale, producătorii au ales să mențină ștacheta sus. Această strategie a „prețului corect” definește noul status quo european, cu implicații directe și pentru piața din România.
Disciplina prețului în fața unei cereri volatile
Finalul anului 2025 a găsit marile gatere germane într-o poziție defensivă, dar calculată. Potrivit datelor de piață centralizate la închiderea anului, prețurile pentru cheresteaua de rășinoase s-au stabilizat în intervalul 430-470 de euro pe metru cub (ex works). Această fermitate este remarcabilă, având în vedere că volumele tranzacționate nu au fost spectaculoase.
Mesajul transmis pieței a fost clar: disponibilitatea de a oferi reduceri (discount-uri) a fost aproape nulă. Producătorii au preferat să reducă turațiile ferăstraielor decât să sacrifice marjele de profit.
„Este o reflecție a unei maturități colective. Industria a înțeles că o cursă spre baza prețului nu ajută pe nimeni într-un climat cu costuri de producție ridicate”, notează analiștii din sector.
Spre comparație, în sectorul cherestelei de molid, prețurile interne din Germania au rămas „sudate” la 310-325 euro/mc, în timp ce în Franța vecină, piața a arătat o ușoară slăbiciune, coborând punctual spre 290 euro/mc.
Paradoxul german: Criză de bușteni și importuri strategice
Unul dintre cele mai interesante fenomene ale anului 2025 a fost „foamea de lemn alb” (molid/brad). Germania, deși deține cele mai mari rezerve de lemn pe picior din Europa, s-a confruntat cu o lipsă acută de bușteni de calitate la nivel local, parțial din cauza politicilor de conservare și a efectelor climatice.
Această situație a creat un culoar neașteptat pentru importuri. Lemnul nordic a devenit competitiv în inima Europei. Prețurile germane au ajuns să aibă un „premium” de 50-60 de euro pe metru cub față de ofertele din Scandinavia, forțând procesatorii germani să importe materie primă sau semifabricate pentru a-și onora contractele externe, fără a eroda prețul final.
Cifrele anului: Scăderi asumate și speranțe în export
Bilanțul financiar arată că 2025 a fost un an de tranziție dură:
- Vânzări în scădere: Sectorul debitării a raportat o corecție față de recordul de 5,1 miliarde de euro din anii anteriori.
- Piața internă: Vânzările domestice au scăzut cu aproximativ 6% în 2024, trend care s-a aplatizat abia spre finalul lui 2025.
- Producția: Volumul de cherestea produsă a scăzut cu 6,9%, o ajustare necesară pentru a evita supra-stocarea.
Salvarea a venit, din nou, din exporturile extra-comunitare (non-UE), care au compensat anemia sectorului construcțiilor din zona Euro.
Sustenabilitatea costă
Dincolo de prețuri, 2025 a adus în prim-plan costul real al lemnului „verde”. Proiecte europene majore, precum SUPERB, care vizează transformarea monoculturilor în păduri reziliente, au început să influențeze lanțul de aprovizionare. Deși prețurile futures la nivel global au scăzut spre 543 USD (per 1.000 board feet) la finalul anului, producătorii germani nu au putut replica aceste scăderi din cauza costurilor stricte legate de mediu și energie. Participarea record la German Wood Congress 2025 a arătat însă că industria este unită în fața acestor provocări, mizând pe inovație și pe sectorul bioenergiei (unde peleții și cipurile au rămas la cotații ridicate, de peste 360 euro/tonă) pentru a echilibra balanța.
Ce urmează în 2026
Lecția germană de la finalul lui 2025 este una valoroasă pentru întreaga Europă: disciplina bate panica. Într-o piață interconectată, menținerea valorii lemnului – o resursă finită și strategică – este esențială nu doar pentru profit, ci și pentru capacitatea industriei de a finanța gestionarea durabilă a pădurilor în viitor.
