Intrăm în linie dreaptă pentru un moment pe care, fără teama de a folosi cuvinte mari, îl consider un punct de inflexiune pentru istoria recentă a silviculturii românești. Pe 13 decembrie 2025, amfiteatrele Politehnicii București nu vor găzdui doar o competiție de excelență academică, ci actul de naștere al unei alianțe strategice fără precedent.
Ceea ce a început ca un dialog curajos între industrie și mediul academic a devenit astăzi o coaliție completă, capabilă să redefinească viitorul pădurii: Asociația Forestierilor din România (ASFOR), Facultatea de Automatică și Calculatoare (UNSTPB), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și, într-o premieră absolută pentru sectorul nostru, gigantul global Google.
Faptul că Google a răspuns pozitiv invitației noastre de a deveni partener de imagine al competiției ZebraHack 3.0 este, poate, cea mai clară validare externă a direcției pe care am propus-o. Este semnalul că sectorul forestier iese din zona gri a dezbaterilor sterile și face pasul decisiv către era tehnologiei de vârf.
Misiunea critică: Răsturnarea „dictaturii estimării”
Dincolo de entuziasm, avem o datorie de onestitate față de realitate. Oricât de performant ar fi sistemul SUMAL 2.0 – și este, indubitabil, cel mai complex instrument de trasabilitate din Europa – el rămâne tributar datelor introduse.
Astăzi, în secolul inteligenței artificiale, fundamentul economic al silviculturii noastre se bazează încă pe estimare, nu pe măsurare exactă. Trăim un paradox administrativ: chiar și acolo unde tehnologia ne permite să măsurăm precis, nu avem pârghiile legislative de a impune această realitate în fața estimării. Ajungem în situația absurdă în care o măsurătoare exactă, matematică, este invalidată sau comparată cu o estimare statistică, inerent afectată de erori.
Volumul de lemn pus în circulație este stabilit prin Acte de Punere în Valoare (APV), calculate după formule matematice și tabele de producție concepute în anii ’60. Oricât de riguroase ar fi fost la vremea lor, contextul actual este radical diferit. Aceste instrumente generează, prin natura lor, marje de toleranță și erori de aproximare incompatibile cu exigențele moderne.
Într-o eră digitală, nu poți construi o strategie de țară, nu poți fundamenta politici publice și nu poți cere încredere socială deplină bazându-te pe instrumente de acum jumătate de secol. Această imprecizie sistemică este sursa primară a neîncrederii și a speculațiilor care planează asupra sectorului.
Nu putem proteja eficient ceea ce nu măsurăm precis. Mai mult, dacă subordonăm măsurătoarea precisă unei estimări aproximative, perpetuăm incertitudinile de astăzi.
De la concept la realitate: Laboratorul de inovație
ZebraHack 3.0 nu este doar un concurs, ci un incubator de soluții. Alături de studenții eminenți ai Politehnicii și sub egida inovației Google, propunem studierea aprofundată și dezvoltarea tehnică a ideii de Puncte Obligatorii de Măsurare (POM).
Obiectivul nostru este să luăm acest concept necesar și să îl trecem prin filtrul riguros al tehnologiei pentru a-l transforma în realitate, în teren. Nu vorbim doar despre ideea administrativă a unor puncte de control, ci despre provocarea inginerească de a crea insule de tehnologie funcționale și autonome.
Provocăm participanții să proiecteze arhitectura unor sisteme unde controlul devine incontestabil: de la integrarea camerelor cu recunoaștere automată și scanare volumetrică, până la asigurarea conectivității prin satelit în zonele izolate și garantarea independenței energetice.
În aceste puncte, prin soluțiile pe care le vom studia și dezvolta împreună, lemnul nu se va mai „ghici”. Se va măsura. Căutăm acele metode de cubaj expeditiv și acele tehnologii de ultimă oră – precum scanarea LIDAR sau imagistica stereoscopică – capabile să reducă marjele de eroare până la limita imperceptibilului.
Un parteneriat pentru o Românie modernă
Prezența Ministerului Mediului la acest proiect garantează anvergura instituțională, în timp ce implicarea Google aduce acel suflu de inovație radicală de care sectorul avea nevoie pentru a transforma o idee în proiect pilot.
Pentru noi, forestierii, acesta este semnalul că nu suntem singuri în dorința de a face lucrurile corect. Pentru studenți, este oportunitatea de a aplica tehnologia pentru a rezolva o problemă națională.
Aceasta este „digitalizarea pe bune”. Este momentul în care demonstrăm că transparența nu se clădește pe suspiciune, ci pe algoritmi, pe cercetare aplicată și pe parteneriat.
Pe 13 decembrie, Codul întâlnește Codrul. Iar câștigătorul nu va fi doar o echipă de studenți, ci însăși pădurea românească.
Un editorial de Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR
