ForestMania.ro – Asociația Colegiul Silvicultorilor (ACS) a transmis, la data de 29 aprilie 2026, o poziție oficială fermă către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Secretariatul General al Guvernului referitoare la Proiectul de Ordin al Ministrului privind aprobarea Metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate (Referat DB/139028/07.04.2026).
În documentul adresat doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu, doamnei Anca Crăciunaș și domnului Dănuț Iacob, precum și reprezentanților Guvernului, silvicultorii atrag atenția asupra unor probleme de fond și de formă care riscă să afecteze calitatea actului normativ, operabilitatea sa în teren și îndeplinirea corectă a Jalonului 34 din PNRR.
Principalele observații și propuneri ale ACS:
1. Clarificarea terminologiei – „protecție strictă” vs. „prioritar pentru biodiversitate” Asociația subliniază că Jalonul 34 din PNRR vorbește explicit despre zone de protecție strictă, în timp ce proiectul de Ordin utilizează sintagma „zone prioritare pentru biodiversitate” (ZPB). Deși modificarea titlului poate avea rațiuni legate de extinderea ariei de analiză, ACS consideră că această schimbare trebuie argumentată transparent și inclusă într-un capitol distinct de Terminologie în cadrul Ordinului. Lipsa clarificărilor riscă să creeze ambiguitate juridică și eventuale respingeri la nivel european.
2. Corelația cu termenii UE și legislația națională Documentul solicită o translatare coerentă între conceptele europene („păduri primare”, „păduri seculare de tip old-growth forests”) și cele din legislația românească („păduri virgine” și „păduri cvasivirgine” – Ordinul 2525/2017). ACS atrage atenția că definițiile actuale pot genera riscuri de reclasificare a unor arborete care nu se află în tipurile funcționale TI sau TII, cu impact direct asupra managementului forestier.
3. Impact financiar și compensații Una dintre cele mai importante semnalări vizează lipsa corelării cu prevederile OUG 25/2026 privind compensațiile pentru proprietarii privați ale căror păduri vor intra sub regim de protecție strictă sau prioritară. Asociația face o estimare orientativă: dacă se extinde protecția asupra a circa 10% din fondul forestier național (aprox. 660.000 ha), din care jumătate în proprietate privată, impactul bugetar anual ar putea ajunge între 33 și 66 milioane euro, doar pentru compensații, fără a include costuri administrative sau actualizări viitoare. ACS cere o evaluare oficială de impact bugetar înainte de adoptare.
4. Sursele de date – prioritate Amenajamentului Silvic Metodologia enumeră mai multe baze de date, dar ACS solicită o ierarhizare clară, cu precedența Amenajamentului Silvic (conform OMMAP 2536/2022 și Codului Silvic). Datele din Natura 2000, catalogul pădurilor virgine, studii PRIMOFARO, HCVF etc. trebuie utilizate în regim de subsidiaritate și filtrate prin prisma acordului proprietarului, așa cum prevede OUG 25/2026.
5. Calitatea tehnică a actului normativ Textul actual este considerat prea descriptiv și insuficient imperativ. Lipsesc jaloane clare, termene, responsabilități și structura tipică unui act normativ. ACS propune o revizuire consistentă pentru asigurarea legalității, clarității și operabilității.
Solicitarea principală:
Asociația Colegiul Silvicultorilor, partener strategic al Guvernului, cere prelungirea termenului de consultare publică și organizarea unor dezbateri reale, în regim de urgență, cu specialiștii din domeniu, pentru ca actul normativ să respecte cerințele de fond și formă.
„În spirit constructiv, înțelegând urgența Jalonului 34, ridicăm aceste aspecte esențiale pentru ca soluția finală să fie aplicabilă în teren și să nu genereze conflicte inutile” – se arată în esența documentului semnat de Marian-Cristian Bălăcescu, Secretar General al Asociației Colegiul Silvicultorilor.
