Piața lemnului din Franța traversează o perioadă de ajustare structurală. În timp ce anul 2025 a fost marcat de o stagnare a volumelor tranzacționate, pe fondul crizei din construcții, previziunile pentru 2026 indică o posibilă revenire a activității, însă într-un climat concurențial dominat de presiunea pe prețuri.
Conform datelor recente din industrie, sectorul forestier francez resimte efectele contextului macroeconomic european, caracterizat prin dobânzi ridicate și o cerere redusă. Deși consumul de cherestea dă semne ușoare de revenire, acesta rămâne sub nivelurile atinse în anii anteriori.
Cifrele momentului: O revenire lentă
Potrivit Federației Europene a Comerțului cu Lemn (ETTF), consumul de cherestea de rășinoase în țările membre ale Organizației Europene a Operatorilor de Scierii (EOS) – grup din care face parte și Franța – a înregistrat o creștere de 2,1% în 2024, ajungând la un volum de 42,8 milioane de metri cubi. Deși procentul este pozitiv, volumul total rămâne cu aproximativ 13% sub nivelul anului 2021.
Prognozele actuale estimează o creștere marginală pentru următorii ani: 43,5 milioane de metri cubi în 2025 și 43,9 milioane în 2026. Aceste cifre sugerează mai degrabă o stabilizare a pieței decât o relansare rapidă.
În Franța, sectorul se confruntă direct cu scăderea numărului de autorizații de construire, o tendință vizibilă și în Germania. Analizele Coface arată că această lipsă de cerere, coroborată cu dobânzile ridicate, a dus la o scădere medie a prețurilor la producători de 2,2% în UE pe parcursul anului 2024, tendință care continuă și în prima parte a lui 2025.
Provocări structurale: Dezechilibrul dintre materia primă și produsul finit
Producătorii francezi se confruntă cu un paradox economic. Pe de o parte, costul materiei prime (bușteanul) se menține ridicat, atingând niveluri record în anumite regiuni, ceea ce pune presiune pe marjele de profit ale scieriilor. Pe de altă parte, piața produselor finite este extrem de competitivă.
Un factor major de presiune îl reprezintă fluxurile comerciale globale. Franța continuă să exporte volume semnificative de buștean către piețe externe, în special China, pentru a compensa deficitul de lemn de pe acele piețe. În sens invers, importurile de produse finite (precum parchetul) revin în Europa la prețuri competitive, adesea cu până la 20% mai mici decât producția locală.
Această dinamică, alături de costurile forței de muncă și reglementările stricte, a dus la o consolidare forțată a sectorului. Industrie semnalează dispariția unui număr semnificativ de unități de procesare primară (scierii) în fiecare an, incapabile să susțină competiția în actualele condiții de piață.
Perspective pentru 2026: Competiție și reglementare
Analiștii de la Global Wood Markets Info anticipează pentru 2026 un climat comercial mai predictibil, dar marcat de o competiție acerbă. Se preconizează o stabilizare a prețurilor, după scăderea de la vârfurile inflaționiste recente.
Companiile mari din sector, precum Stora Enso, se așteaptă la o intensificare a tranzacțiilor, odată cu ajustarea prețurilor. Această „nouă realitate” a prețurilor ar putea beneficia sectorul construcțiilor și consumatorul final, dar va menține presiunea pe eficiența operațională a producătorilor. O posibilă ofertă excedentară de pin pe piața europeană ar putea duce la scăderi de preț pentru această specie, în timp ce cererea pentru lemnul de fag și alte esențe s-ar putea menține constantă.
Orientarea către valoare adăugată
În fața acestor provocări, industria franceză caută soluții în inovație și produse cu valoare adăugată. Segmentul construcțiilor prefabricate din lemn înregistrează o evoluție pozitivă, cu o rată compusă de creștere anuală (CAGR) estimată la 9,6% până în 2033.
De asemenea, documente programatice subliniază necesitatea valorificării superioare a resurselor locale și a reducerii amprentei de carbon, semnalând o tranziție de la exportul de materie brută către procesarea avansată pe plan intern.
