Pe 7 martie 2025, Miercurea-Ciuc a devenit centrul dezbaterilor din domeniul silviculturii, reunind aproximativ 400 de specialiști, administratorii și proprietarii de păduri la cea de-a treia ediție a Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri. Evenimentul, organizat la Palatul Administrativ, a fost inițiat de Agenția de Dezvoltare Județeană Harghita, cu sprijinul mai multor organizații de profil, având ca temă principală „Gestionarea durabilă a pădurilor, schimbările climatice și noua legislație”.
Importanța pădurilor în județul Harghita
Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a evidențiat rolul crucial pe care pădurile îl joacă pentru comunitatea locală. Cu peste 260.000 de hectare de pădure, județul Harghita este unul dintre cele mai împădurite din România, iar gestionarea responsabilă a acestora este esențială pentru un viitor durabil. „Astfel de conferințe sunt necesare pentru a aduce în prim-plan provocările sectorului silvic și pentru a găsi soluții optime”, a afirmat acesta.
Cilip Árpád, directorul Agenției de Dezvoltare Județeană Harghita și unul dintre organizatorii principali ai Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri, a subliniat importanța acestui eveniment pentru sectorul silvic din România, evidențiind necesitatea colaborării strânse între specialiști și autorități pentru o gestionare sustenabilă a pădurilor. Prin intermediul conferinței, Cilip Árpád și echipa sa au oferit o platformă de dezbatere și informare pentru toți cei implicați în administrarea pădurilor, promovând soluții eficiente pentru provocările actuale din domeniu.
Korodi Attila este primarul municipiului Miercurea-Ciuc și o personalitate activă în promovarea politicilor de dezvoltare sustenabilă, inclusiv în domeniul silviculturii. În cadrul Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri – Ediția a III-a, el a subliniat importanța Miercurea-Ciuc ca un centru semnificativ în domeniul silviculturii și industriei lemnului.
În discursul său, Korodi Attila a evidențiat faptul că deciziile naționale privind silvicultura și exploatarea forestieră trebuie să fie influențate de expertiza specialiștilor din teritoriu. El a atras atenția asupra impactului schimbărilor legislative asupra sectorului forestier și asupra necesității unui cadru de reglementare echilibrat, care să susțină atât protecția mediului, cât și dezvoltarea economică. De asemenea, a menționat că legislația trebuie să fie realistă și aplicabilă, fără excese birocratice care ar putea îngreuna activitatea silvicultorilor.
Melles Előd este președintele Asociației Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET) și unul dintre coorganizatorii Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri – Ediția a III-a. Prin activitatea sa, el joacă un rol esențial în reprezentarea intereselor proprietarilor de păduri și a administratorilor de fond forestier din regiune.
În cadrul conferinței din 7 martie 2025, Melles Előd a subliniat faptul că tematicile abordate au fost alese pe baza feedbackului direct primit de la cei care se confruntă zilnic cu provocările din domeniul silvic. El a evidențiat necesitatea unor soluții practice și adaptate realităților din teren, astfel încât legislația și politicile forestiere să sprijine o gestionare sustenabilă și echilibrată a pădurilor.
De asemenea, Melles Előd a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă proprietarii de păduri în ceea ce privește reglementările stricte din siturile Natura 2000, accesul la finanțare pentru conservare și impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere. Prin poziția sa, el pledează pentru un cadru legislativ care să asigure un echilibru între protecția mediului și drepturile proprietarilor de păduri, promovând în același timp soluții inovatoare, precum creditele de carbon ca oportunitate economică pentru sectorul silvic.
Ciprian-Dumitru Muscă este președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR) și un reprezentant activ al industriei forestiere, având un rol esențial în promovarea intereselor acestui sector. În cadrul Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri – Ediția a III-a, el a evidențiat importanța unui dialog deschis între silvicultori, autorități și publicul larg pentru o mai bună înțelegere a provocărilor din domeniul forestier.
În discursul său, Ciprian-Dumitru Muscă a subliniat că pădurea nu este doar o resursă economică, ci și una socială, având un impact direct asupra comunităților rurale și asupra calității vieții cetățenilor. El a vorbit despre rolul pădurilor în economia României, menționând că acestea trebuie să contribuie atât la Produsul Intern Brut (PIB), cât și la bunăstarea populației prin resursele pe care le oferă, inclusiv lemnul de foc pentru comunitățile locale.
Un alt punct esențial abordat de Ciprian-Dumitru Muscă a fost impactul noii legislații silvice asupra industriei forestiere. El a accentuat că reglementările trebuie să fie clare, aplicabile și să nu afecteze competitivitatea sectorului. De asemenea, a punctat faptul că multe dintre modificările legislative importante își au originea în astfel de conferințe, unde specialiștii din domeniu își exprimă punctele de vedere și contribuie activ la îmbunătățirea cadrului legal.
În concluzie, președintele ASFOR a evidențiat necesitatea unei abordări echilibrate, în care protecția mediului să meargă mână în mână cu dezvoltarea durabilă a sectorului forestier, astfel încât pădurile României să fie gestionate eficient pentru generațiile viitoare.
Provocări legislative și soluții propuse
Una dintre temele centrale ale conferinței a fost necesitatea adaptării legislației silvice la noile realități economice și ecologice. Gabriel-Simion Oltean, consilier în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat importanța dialogului dintre autorități și profesioniștii din domeniu pentru crearea unor norme eficiente. „A trecut mai bine de un deceniu de la adoptarea actualului Cod Silvic, iar schimbările climatice și cerințele societății ne impun să reevaluăm modul în care protejăm și exploatăm pădurile”, a declarat acesta.
Sustenabilitatea și creditele de carbon – oportunitate sau provocare?
Un alt subiect de interes major a fost impactul creditelor de carbon asupra silviculturii. Panelul „Silvicultura sustenabilă și creditele de carbon: armonie sau contradicție?” a adus în discuție beneficiile financiare și provocările tehnice ale acestui sistem. Specialiștii au evidențiat potențialul acestui mecanism de a genera venituri suplimentare pentru proprietarii de păduri, dar și complexitatea implementării sale în contextul actual.
Gestionarea pădurilor în siturile Natura 2000
Protecția pădurilor incluse în rețeaua Natura 2000 a fost un alt punct de interes al conferinței. Participanții au analizat drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri din aceste arii protejate, precum și modalitățile prin care aceștia pot beneficia de sprijin financiar pentru conservare.
Noul Cod Silvic – reglementare sau labirint?
Dezbaterile au culminat cu analiza noii legislații silvice, care aduce schimbări semnificative în domeniu. Reprezentanții sectorului forestier și-au exprimat opiniile asupra avantajelor și provocărilor pe care le implică aceste modificări legislative, subliniind necesitatea unui echilibru între protecția mediului și exploatarea responsabilă a resurselor forestiere.
Perspective de viitor
Conferința a evidențiat importanța dialogului dintre autorități, specialiști și proprietari de păduri pentru dezvoltarea unor politici sustenabile în silvicultură. Ciprian-Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România, a subliniat rolul acestor întâlniri în conturarea viitoarelor reglementări. „Numai prin colaborare și schimb de experiență putem construi un cadru legislativ eficient, care să reflecte realitățile sectorului”, a declarat acesta.
Prin abordarea unor subiecte esențiale și reunirea celor mai importanți actori din domeniul forestier, ediția a III-a a Conferinței Administratorilor și Proprietarilor de Păduri a demonstrat încă o dată că silvicultura sustenabilă este o provocare colectivă, care necesită soluții bine gândite și colaborare strânsă între toți cei implicați.
