Congresul German al Lemnului (Deutscher Holzkongress), desfășurat între 18 și 20 noiembrie la München, a pus din nou în lumină paradoxul care afectează cel mai mare producător de lemn din Europa: rezerve forestiere uriașe, dar blocaje majore în aprovizionarea fabricilor de cherestea. Cu peste 380 de participanți – cel mai mare număr de până acum – și o sărbătorire specială a 20 de ani de la înființarea Pădurilor de Stat Bavareze, evenimentul a scos în evidență o criză în creștere. Reprezentanții fabricilor de cherestea au lansat avertismente dure privind un posibil deficit sever de lemn, chiar dacă stocurile naționale de lemn pe picior sunt la niveluri istorice ridicate. Această „amenințare existențială” pentru industrie nu vine din lipsa copacilor, ci din bariere structurale, economice și sociale care împiedică recoltarea și livrarea lemnului.
Un congres record în mijlocul presiunilor tot mai mari
Organizat de Asociația Germană a Fabricilor de Cherestea și Industriei Lemnului (DeSH) și găzduit la emblematica locație Dampfdom, ediția 2025 a durat pentru prima dată trei zile întregi, reflectând urgența situației. Recepția pre-congres a reunit 460 de persoane, combinând networking-ul cu discuții prospective despre geopolitică, schimbări comerciale și sustenabilitate. Printre teme s-au numărat tarifele americane asupra lemnului de esență tare din UE sau impactul schimbărilor politice globale, inclusiv alegerile recente din Germania și politica comercială a lui Trump.
Totuși, problema centrală a rămas cea internă: de ce, având Germania cea mai mare rezervă de lemn din Europa – peste 3 miliarde metri cubi pe picior – fabricile de cherestea se confruntă cu curți goale? În 2024, producția de cherestea rășinoase și lemn prelucrat a scăzut cu 5,6% până la 23 milioane mc, iar cifra de afaceri a întregii industrii a lemnului s-a prăbușit cu 21,6% până la 7 miliarde de euro. Deși cererea internă a crescut cu 6,2% în 2025, producția de cherestea a scăzut din nou cu 6,9%, agravată de prăbușirea exporturilor și de un sector al construcțiilor anemic.
Paradoxul: stocuri uriașe, dar lemnul nu ajunge la fabrici
În panelul de închidere al congresului s-a pus direct întrebarea: „De ce nu se taie mai mult lemn, când există atât de mult disponibil?” Răspunsul ține de structura proprietății și de fricțiunile pieței. Peste 50% din pădurile Germaniei sunt proprietate privată, iar mulți proprietari – adesea moștenitori târziu în viață – preferă conservarea în locul exploatării comerciale. Presiunea publică împotriva tăierilor, alimentată de campanii ecologiste, descurajează și mai mult acțiunea. „Mulți proprietari nu practică deloc silvicultură comercială sau primesc reacții negative când încearcă”, a explicat un participant.
Acest lucru a dus la un „deficit de materie primă” pe care Asociația Federală Germană a Industriei Lemnului (BDH) l-a calificat, într-o scrisoare deschisă, drept o posibilă „criză existențială” începând din primăvara anului 2026. Fabricile de cherestea, mai ales din sudul țării (Bavaria, Renania de Nord-Westfalia), raportează stocuri epuizate după o vară fără atacuri masive de gândac de scoarță sau furtuni – evenimente care în anii trecuți inundau piața cu lemn „accidental” ieftin. Depozitele odată pline cu molid infestat sunt acum goale, iar fabricile concurează feroce pentru buștenii sănătoși.
Rezultatul? Prețurile buștenilor au atins maximele ultimilor 35 de ani: molidul depășește 130 €/mc solid (Fm) în multe regiuni, iar cel de calitate superioară ajunge la 133 €/mc franco drum forestier. Zada și duglasul se vând cu până la 140 €/mc, în timp ce lemnul infestat rămas mai costă 112 €/mc. „Întreaga industrie de cherestea din sudul Germaniei se confruntă cu cantități relativ mici de lemn în pădure, iar stocurile de bușteni sunt puternic epuizate”, scrie Bayerisches Landwirtschaftliches Wochenblatt. Fabrici din zone precum Kronach (Franconia) au trecut la program redus pentru a evita concedierile.
Dezbateri aprinse: deficit real sau doar prețuri prea mari?
Congresul a amplificat o dispută care face ravagii pe rețelele sociale și în forumurile de specialitate: există cu adevărat o criză de lemn sau fabricile refuză să plătească „prețul corect de piață”? Proprietarii de pădure ripostează că lemnul există din belșug, dar rămâne necumpărat pentru că fabricile se tocmesc la prețuri considerate normale în contextul inflației. „Între 2020–2022, fabricile au cumpărat lemn infestat la prețuri de dumping, tăindu-ne profitul. Acum, cu inflația, 200 €/mc pentru molid e perfect justificat – dar ei strigă că e criză”, spune un proprietar. Reprezentanții DeSH contraatacă: prețuri atât de mari pun în pericol supraviețuirea, deoarece cererea pentru produse finite (scânduri, lambriuri) rămâne slabă din cauza crizei din construcții – autorizațiile de construire sunt la minime istorice.
Disparitățile regionale agravează situația. În nordul Bavariei, falimentul din 2025 al grupului Ziegler a lăsat în urmă cantități uriașe de lemn neprelucrat, inundând temporar piața locală, apoi cererea s-a prăbușit. Fabricile din sud aduc acum bușteni din Sauerland, nordul Hessei sau Harz, crescând costurile și emisiile. Un director de fabrică prezent la licitația Holzbörse Rosenheim a avertizat: „Poți ține o fabrică mare la 80% capacitate fără închideri sau concedieri definitive, dar sub acest nivel devine nesustenabil.”
Consecințe pentru Europa și lecții pentru România
Problemele Germaniei se propagă în toată Europa. Fiind cel mai mare producător de cherestea al continentului, constrângerile sale de aprovizionare pot tensiona piețele până în 2030, când cererea în recuperare va lovi în bariere tot mai mari: secete, atacuri de dăunători, restricții de recoltare. Sectorul prelucrării lemnului, cu o cifră de afaceri de 37 miliarde € în 2024 (–7,9%), speră la stabilizare în 2025 prin automatizare și inteligență artificială, dar fără modificări de politici – subvenții pentru mici proprietari, proceduri simplificate de autorizare – criza va continua.
La nivel global, tarifele americane pe exporturile UE agravează situația, iar comercianții germani fac stocuri masive la început de 2025 pentru a se proteja de scumpiri. Consumatorii finali (constructori, cumpărători de lemn de foc) simt încă efecte moderate, dar un deficit prelungit poate umfla costurile proiectelor din 2026.
Apeluri la acțiune: recoltare responsabilă, nu stagnare
Vorbitorii de la congres, inclusiv reprezentanți ai Pădurilor de Stat Bavareze, au cerut o „schimbare de mentalitate”: să se taie mai mult pentru a crea valoare și a fixa CO₂ pe termen lung, nu să ardem biomasă. „Acces înainte de stagnare” a fost una dintre concluziile evenimentului, alături de propuneri de subvenționare a micilor proprietari și simplificarea autorizațiilor.
Congresul German al Lemnului 2025 lasă un mesaj clar: rezervele neatinse nu vor salva o industrie înfometată de materie primă. Fără reforme colaborative, avertismentele fabricilor de cherestea s-ar putea dovedi profetice. Pentru operatorii din silvicultura românească care urmăresc tendințele UE, cazul german este un semnal de alarmă: managementul sustenabil nu înseamnă doar să ai copaci, ci să îi și valorifici la timp.
