În ultimele zile, mai multe publicații din România au preluat datele portalului Global Forest Watch (GFW), afirmând că țara noastră ar fi pierdut peste 450.000 de hectare de pădure în două decenii, iar județul Suceava ar fi „polul exploatării lemnului”. Titlurile sunt alarmiste, dar realitatea este mai complexă.
Ce este Global Forest Watch?
GFW este o platformă globală creată de World Resources Institute, care folosește imagini satelitare și algoritmi pentru a detecta schimbările de vegetație. Datele sunt utile pentru a identifica tendințe, dar au limite clare: ele măsoară „pierdere de acoperire cu arbori” (tree cover loss), nu „defrișare ilegală”. Mai mult, platforma nu face diferența între exploatarea legală, regenerarea naturală, plantațiile forestiere, pădurile propriu-zise, terenurile doar acoperite cu arbori sau terenurile agricole curățate de vegetație forestieră pentru obținerea subvențiilor agricole.
Unde apar problemele?
În România, datele GFW au fost adesea interpretate greșit:
- Confuzia între pierdere de coronament și defrișare ilegală. Dacă un arbore este tăiat legal într-o parcelă amenajată, satelitul va înregistra „pierdere”, deși pădurea urmează să se regenereze sau să fie replantată.
- Diferențe între date globale și statistici naționale. Inventarul Forestier Național și datele Institutului Național de Statistică arată o suprafață a fondului forestier relativ stabilă, ba chiar cu creșteri mici anuale, prin introducerea de pășuni împădurite și regenerări naturale.
- Lipsa distincțiilor esențiale. Portalul nu separă pădurile administrate silvic de terenurile agricole cu vegetație spontană, nu deosebește plantațiile forestiere de pădurile naturale și nici nu semnalează situațiile în care pășunile împădurite au fost curățate pentru subvenții. Toate aceste cazuri apar generic ca „pierdere de pădure”.
- Exemple de articole eronate. Publicații internaționale precum Mongabay sau Balkanicaucaso au prezentat cifre GFW pentru România drept dovadă a „defrișărilor masive”, fără a menționa exploatarea legală sau reîmpăduririle ulterioare. Această omisiune a creat imaginea unei „Românii devastate”, deși datele oficiale arată că stocul de lemn pe picior a crescut în ultimele decenii.
- Limite tehnice. Sateliții pot genera erori în zone montane, cu nori sau pante abrupte, marcând pierderi inexistente. GFW însuși recunoaște aceste limitări și recomandă utilizarea datelor doar cu verificări locale.
Ce spun cifrele oficiale?
La 31 decembrie 2024, fondul forestier național era de 6,93 milioane hectare (29% din suprafața țării), în creștere cu 1.263 de hectare, prin introducerea terenurilor degradate sau a pășunilor împădurite. De asemenea, România deține circa 8,5% din stocurile totale de lemn ale Uniunii Europene – o pondere importantă pentru continent.
Datele Global Forest Watch sunt un instrument valoros, dar ele trebuie corelate cu statistici naționale și cu realitatea din teren. Preluate fără context, aceste cifre pot crea panică sau pot stigmatiza zone și comunități forestiere care, de fapt, aplică reguli de gospodărire durabilă.
În România există exploatări ilegale – dar există și un cadru legal strict, regenerări naturale, reîmpăduriri și un stoc de masă lemnoasă în creștere. În loc de alarmă bazată pe sateliți, e nevoie de dezbatere bazată pe date complete și verificabile.
