ForestMania

Defrișările în România: ce spun cifrele Global Forest Watch – și ce nu spun

În ultimele zile, mai multe publicații din România au preluat datele portalului Global Forest Watch (GFW), afirmând că țara noastră ar fi pierdut peste 450.000 de hectare de pădure în două decenii, iar județul Suceava ar fi „polul exploatării lemnului”. Titlurile sunt alarmiste, dar realitatea este mai complexă.

Ce este Global Forest Watch?

GFW este o platformă globală creată de World Resources Institute, care folosește imagini satelitare și algoritmi pentru a detecta schimbările de vegetație. Datele sunt utile pentru a identifica tendințe, dar au limite clare: ele măsoară „pierdere de acoperire cu arbori” (tree cover loss), nu „defrișare ilegală”. Mai mult, platforma nu face diferența între exploatarea legală, regenerarea naturală, plantațiile forestiere, pădurile propriu-zise, terenurile doar acoperite cu arbori sau terenurile agricole curățate de vegetație forestieră pentru obținerea subvențiilor agricole.

Unde apar problemele?

În România, datele GFW au fost adesea interpretate greșit:

Ce spun cifrele oficiale?

La 31 decembrie 2024, fondul forestier național era de 6,93 milioane hectare (29% din suprafața țării), în creștere cu 1.263 de hectare, prin introducerea terenurilor degradate sau a pășunilor împădurite. De asemenea, România deține circa 8,5% din stocurile totale de lemn ale Uniunii Europene – o pondere importantă pentru continent.

Datele Global Forest Watch sunt un instrument valoros, dar ele trebuie corelate cu statistici naționale și cu realitatea din teren. Preluate fără context, aceste cifre pot crea panică sau pot stigmatiza zone și comunități forestiere care, de fapt, aplică reguli de gospodărire durabilă.

În România există exploatări ilegale – dar există și un cadru legal strict, regenerări naturale, reîmpăduriri și un stoc de masă lemnoasă în creștere. În loc de alarmă bazată pe sateliți, e nevoie de dezbatere bazată pe date complete și verificabile.

Exit mobile version