Guvernul României a aprobat astăzi două memorandumuri propuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), menite să asigure continuitatea investițiilor din domeniile apă, deșeuri, păduri și digitalizare de mediu, precum și finanțarea din surse naționale a proiectelor eliminate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
Primul document, intitulat „Aprobarea continuării, suspendării și denunțării unor contracte și angajamente legale finanțate prin PNRR”, stabilește criteriile clare prin care Guvernul decide ce proiecte continuă, care se suspendă temporar și care se denunță unilateral. Măsurile au fost adoptate în baza Ordonanței de Urgență nr. 41/2025, care reglementează modul în care România își adaptează portofoliul de investiții la noile jaloane și termene stabilite cu Comisia Europeană.
„Salvăm toate proiectele din PNRR care se pot salva prin fondul de mediu gestionat de AFM: vorbim de proiecte în valoare de 4,2 miliarde de lei. Este o decizie prin care protejăm investițiile care funcționează și direcționăm resursele către proiectele care pot fi finalizate la timp. Prioritatea noastră este să nu pierdem niciun euro din PNRR și, în același timp, să nu pierdem investițiile începute. Păstrăm finanțarea pentru rețele de apă, pentru împăduriri, pentru instalații de reciclare și pentru digitalizarea sistemelor de mediu. Iar proiectele scoase din PNRR care au început deja să fie implementate, care sunt importante pentru zeci de comunități, vor continua din Fondul pentru Mediu”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Proiectele cu un progres real de peste 30% și termen de finalizare până la 31 august 2026 vor continua să fie finanțate din PNRR. Cele care nu au înregistrat progres sau pentru care nu au fost lansate licitații vor fi denunțate, iar o parte vor fi ajustate ca valoare sau termen, în funcție de noile jaloane convenite la Bruxelles.
Al doilea memorandum, elaborat împreună cu Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), prevede preluarea la finanțare din Fondul pentru Mediu a proiectelor eliminate din PNRR, dar care au deja un grad de implementare. Valoarea totală a acestor proiecte depășește 4 miliarde de lei, iar finanțarea va viza investiții critice pentru infrastructura de apă, canalizare, deșeuri și protecția mediului.
Prin acest mecanism, AFM va susține:
- extinderea rețelelor de apă și canalizare;
- colectarea apelor uzate în localități mici și conectarea gospodăriilor vulnerabile;
- dezvoltarea centrelor de colectare cu aport voluntar și a insulelor ecologice digitalizate;
- construcția instalațiilor de reciclare moderne;
- proiectele de management al gunoiului de grajd și al deșeurilor agricole compostabile.
Aceste investiții sunt esențiale pentru evitarea sancțiunilor europene, în condițiile în care România se află deja în proceduri de infringement pentru neîndeplinirea directivelor privind apele uzate și gestionarea deșeurilor.
Adoptarea celor două memorandumuri marchează un moment-cheie în consolidarea politicilor publice de mediu și în crearea unui cadru coerent între fondurile europene și cele naționale. MMAP va colabora cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a asigura implementarea rapidă a noilor măsuri și pentru a garanta o tranziție ordonată între programele de finanțare.
„Prin aceste măsuri, Guvernul creează cadrul legal pentru transferul responsabil al finanțărilor și pentru utilizarea eficientă a resurselor din Fondul pentru Mediu, care dispune de venituri estimate la peste 12 miliarde de lei până în 2030, provenite din contribuții de mediu și licitația certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, a mai precizat ministra Diana Buzoianu.
Prin aceste decizii, Guvernul României transmite un mesaj clar: niciun proiect de mediu cu impact real pentru cetățeni nu va fi abandonat. Investițiile continuă, chiar dacă sursele de finanțare se reconfigurează — semn al unei politici de mediu pragmatice, care pune accentul pe rezultate, nu pe retorică.
