GRAZ – Pentru austrieci, un rest de porumb sau gunoiul de grajd nu sunt deșeuri de care trebuie să scape, ci materie primă pentru o industrie de înaltă precizie. Aceasta este prima concluzie a președintelui ASFOR, Ciprian Muscă, prezent marți, 20 ianuarie, în Austria, pentru a lua pulsul inovației la Conferința Central Europeană de Biomasă (CEBC 2026).
Înainte de deschiderea oficială a conferinței de la Graz, liderul forestierilor români a mers direct la sursă, la EVM Energie Versorgung Margarethen am Moos, pentru a vedea cum funcționează o comunitate care și-a câștigat independența energetică nu prin discursuri, ci prin inginerie.
Nu e magie, e tehnologie: Cum obții gaz pur 99% din resturi
Ceea ce a găsit Ciprian Muscă la Margarethen nu seamănă cu vechile gropi de fermentare, ci mai degrabă cu o rafinărie bio. Instalația demonstrează că diferența dintre eșec și profitabilitate în bioenergie o face tehnologia de procesare.
Conform datelor analizate la fața locului, secretul austriecilor stă în „digestia” mecanică. Instalația folosește echipamente industriale (Limator 1200 și QZ 1600) care lovesc și deschid structura celulară a materiei prime. Practic, materialul este pregătit pentru a elibera gazul mult mai rapid și mai eficient.
Dar inovația nu se oprește la producția de gaz brut. Președintele ASFOR a analizat sistemul de filtrare cu membrane de la Evonik, o tehnologie pe trei niveluri care separă metanul de dioxidul de carbon. Rezultatul este un biometan cu o puritate de 99%, gata de injectat în rețeaua națională, fără nicio diferență față de gazul fosil importat.
„Circuitul închis” – lecția de economie circulară
Un detaliu care a atras atenția este pragmatismul economic al modelului. La EVM, nimic nu se pierde:
• Transportul: Camioanele care aduc materia primă nu consumă motorină, ci funcționează chiar cu biometanul produs în fabrică, un kilogram de biogaz înlocuind 1,35 litri de combustibil clasic.
• Agricultura: După ce gazul este extras, ceea ce rămâne (digestatul) se întoarce pe câmp ca îngrășământ natural, înlocuind chimicalele.
• Energia: Căldura și curentul produse alimentează peste 200 de gospodării.
„România are păduri, are agricultură și are aceleași resurse ca Austria. Diferența o face viziunea. Aici am văzut cum o problemă de mediu – gestionarea resturilor – a devenit o afacere care susține o comunitate întreagă. Acesta este modelul pe care ASFOR îl susține: integrarea biomasei forestiere și agricole într-un sistem energetic național coerent. Nu trebuie să inventăm noi apa caldă, trebuie doar să aplicăm rețeta care funcționează aici de 20 de ani”, a explicat Ciprian Muscă.
Maratonul tehnologic continuă la Graz
Prezența președintelui ASFOR în Austria continuă în ritm alert. Miercuri, accentul se mută pe inovații de ultimă oră: piroliza și producția de biochar (cărbune vegetal care stochează carbonul în sol) la fabrica Sonnenerde și vizitarea unor sisteme de termoficare urbane alimentate exclusiv cu biomasă .
Joi și vineri, Ciprian Muscă va fi prezent în sălile de la Messe Congress Graz pentru deschiderea CEBC 2026, unde agenda include dezbateri despre captarea carbonului (BioCCS), logistică forestieră monitorizată prin satelit și soluții de încălzire eficientă pentru zonele rurale .
Este o misiune de informare esențială, într-un moment în care sectorul forestier românesc caută soluții pentru a se moderniza și a demonstra că lemnul este, într-adevăr, o resursă a viitorului, nu a trecutului.
