Într-o sală plină de ochi curioși și minți deschise, la evenimentul „Towards a circular and resilient economy in Europe: How to improve recycling”, organizat de European Policy Centre (EPC), comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Jessica Roswall, a țesut un discurs care nu e doar un discurs. E o invitație blândă, dar fermă, la o schimbare de inimă — nu doar de legislație.
Un dans subtil între ecologie și securitate, între afaceri și gingășia planetei noastre obosite. Ca o pădure care, în loc să taie crengi moarte, le transformă în hrană pentru rădăcini noi.
De la risipă la înțelepciune – o prioritate personală
„Trecerea de la o economie liniară, risipitoare, la una circulară, sustenabilă, este o prioritate politică pentru UE. Și o prioritate personală pentru mine”, a spus Roswall, cu o căldură care te face să simți că nu e doar vorbă goală.
Cândva, economia circulară era o temă de nișă, un șoptit ambientalist. Astăzi, este un strigăt strategic. Într-o lume geopolitică tulburată, circularitatea devine scut pentru securitatea noastră, reziliența economiilor și competitivitatea afacerilor. Nu mai e doar „verde”. E esențială.
Schimbarea nu vine din decrete seci, ci dintr-o re-gândire a modului în care trăim, producem și consumăm. E o tranziție a întregii societăți – și cere un răspuns al întregii societăți.
Spirala distructivă: extragem, producem, aruncăm… și o luăm de la capăt
Acum o jumătate de secol, extrăgeam resurse globale de trei ori mai puține decât astăzi. Le consumăm însă de două ori mai repede decât le poate regenera ecosistemul.
Nu e sustenabil. Nu e deștept. Nu e strategic.
Economia Circulară Act – aflată în consultare publică – se ridică pe umerii zecilor de ani de legislație europeană privind deșeurile. Scopul ei? O Piață Unică pentru materii prime secundare.
Dacă facem mai mult cu aceleași resurse naturale, câștigăm:
- Securitate economică și reziliență – mai puține dependențe externe;
- Competitivitate crescută – afaceri mai inteligente;
- Impact ambiental redus – aer curat, ape limpezi.
Măsurile circulare pot livra până la 25% din reducerea necesară pentru neutralitate climatică până în 2050. Nu e vis. E calcul. Și grijă pentru generațiile care vin.
Plasticul – invenție genială, dușman ascuns
Plasticul e una dintre cele mai strălucite invenții ale omenirii – și una dintre cele mai mari provocări.
În 2023, doar 13% din plasticul produs provenea din materiale reciclate (sursă: Plastics Europe). Restul? Proaspăt extras și ieftin.
„Nu am glonț de argint”, recunoaște Roswall. „Dar vom construi soluții. Împreună.”
Lipsa încrederii în cererea de materiale reciclate e blocajul major. Investitorii nu construiesc fabrici de reciclare fără garanții de piață. În plus, plasticul ieftin din import subminează eforturile interne.
De aici, nevoia unei piețe echitabile, reglementate, cu reguli clare și stimulente reale.
Patru piloni pentru un Act eficient
Noua legislație europeană se bazează pe patru principii clare, explicate de Roswall:
- Țintit – soluții specifice pentru fiecare sector: plastic, textile, metal, ciment.
- Echilibrat – dialog între reciclatorii, producătorii, comercianții și consumatorii europeni.
- Urgent – Europa nu își mai permite să aștepte; tranziția verde e și o chestiune de securitate.
- Simplu – „Legile sunt ca și cârnații”, glumește comisarul, „procesul e complicat, dar rezultatul trebuie să fie curat.”
Consultarea publică este deschisă până la 6 noiembrie 2025. Roswall invită societatea civilă, mediul de afaceri și cetățenii să contribuie: „Expertiza voastră este vitală. Angajați-vă! Închideți bucla!”
Circularitatea nu reușește fără colaborare. „Am început cu cooperarea și închei tot cu ea”, spune comisarul.
Un apel la responsabilitate partajată – între industrie, administrație, universități și oameni.
Un discurs care, la suprafață, e despre economie. Dar în profunzime, e despre delicatețea cu care putem reconstrui legătura cu resursele planetei.
Să reciclăm nu din obligație, ci din dragoste. Pentru pădurile noastre. Pentru Europa.
