Interviu cu Ciprian-Dumitru Muscă, președintele ASFOR
ForestMania.ro: Domnule președinte, s-a încheiat etapa de depunere a proiectelor pentru DR-24. Cum evaluați această măsură?
Ciprian Muscă: DR-24 a fost mai mult decât o linie de finanțare. A fost un test de mobilizare, de profesionalism și de viziune. Iar rezultatele vorbesc de la sine – pentru operatori economici: peste 90 de milioane de euro solicitați și un grad de supracontractare de 131% față de alocarea disponibilă. Am avut peste 300 de proiecte mature, bine scrise, depuse la timp (n.r. – 317). Este o dovadă clară că sectorul forestier românesc este pregătit să investească, să se modernizeze și să contribuie activ la tranziția verde.
ForestMania.ro: A fost și un test pentru ASFOR?
Ciprian Muscă: Absolut. ASFOR a fost parte activă în elaborarea și susținerea acestei măsuri, alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și AFIR. Am susținut dialogul tehnic, am informat beneficiarii. Pentru noi, DR-24 a fost confirmarea că parteneriatul public–privat funcționează atunci când există o direcție clară. Și da, este un semnal că ASFOR poate și trebuie să rămână o voce influentă în modelarea politicilor forestiere.
ForestMania.ro: Suceava apare din nou ca lider la nivel național. Cum interpretați această performanță?
Ciprian Muscă: Suceava nu este doar județul cu cele mai mari suprafețe împădurite. Este și județul cu cei mai activi și mai bine organizați profesioniști din domeniu. Cu o rețea solidă de antreprenori, o cultură forestieră autentică. 7,7% din proiectele aprobate la nivel național vin din Suceava – iar asta spune totul. Este un model care ar trebui replicat în alte județe cu potențial.
Distribuția teritorială a proiectelor DR-24
Analiza teritorială evidențiază o concentrare a finanțărilor în județele cu tradiție forestieră. Primele zece județe – Suceava, Neamț, Hunedoara, Brașov, Bacău, Caraș-Severin, Covasna, Sibiu, Harghita și Maramureș – au atras împreună 56% din totalul proiectelor aprobate.
Distribuția pe județe (procente din totalul celor 317 proiecte depuse): Suceava – 7,7%; Neamț – 7,1%; Hunedoara – 6,4%; Brașov – 6,1%; Bacău – 5,8%; Caraș-Severin – 5,4%; Covasna și Sibiu – câte 4,8%; Harghita și Maramureș – câte 4,5%; Alba, Bihor și Bistrița-Năsăud – câte 3,8%. Alte județe au înregistrat sub 3,5% fiecare.
Distribuția regională
La nivel macro-regional, distribuția proiectelor arată astfel:
- Regiunea Nord-Est (Suceava, Neamț, Bacău, Botoșani, Vaslui, Iași): 27,9%.
- Regiunea Centru (Brașov, Harghita, Covasna, Sibiu, Alba, Mureș): 26,9%.
- Zona montană a Banatului (Caraș-Severin și Hunedoara): 11,2%.
- Sudul și sud-estul țării (Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Brăila, Olt, Constanța, Galați, Tulcea): zonă în care exploatarea forestieră nu este dezvoltată, dar care nu trebuie abandonată. Pentru aceste județe trebuie gândită o strategie care să combine împădurirea cu recoltarea sustenabilă și cu dotarea tehnologică adaptată celor două componente ale gestionării pădurilor.
ForestMania.ro: Totuși, sunt regiuni întregi – mai ales din sud și sud-est – care nu au avut niciun proiect aprobat. Ce mesaj transmiteți?
Ciprian Muscă: Că trebuie să intervenim inteligent. În acele zone, exploatarea forestieră a rămas slab dezvoltată, dar nu trebuie abandonată. Este nevoie de o abordare integrată – care să combine împădurirea, recoltarea sustenabilă și dotarea cu utilaje potrivite pentru contextul local. Acolo unde piața nu funcționează încă, statul trebuie să sprijine, să formeze și să creeze infrastructură minimă.
ForestMania.ro: Ce urmează după DR-24?
Ciprian Muscă: Urmează muncă multă. ASFOR propune deja o serie de măsuri concrete:
- Un program prin AFM pentru înlocuirea utilajelor vechi, cu predare obligatorie.
- Investiții în infrastructura forestieră, centre logistice și unități de prelucrare locală.
- Lansarea unui program național de educație forestieră, pentru antreprenorii și specialiștii care dezvoltă afaceri forestiere..
- Crearea și operaționalizarea Registrului Electronic al Utilajelor Forestiere, pentru transparență și fundamentare de politici publice.
- Și, foarte important, o nouă măsură de investiții pentru perioada 2027–2030, construită pe lecțiile învățate din DR-24.
ForestMania.ro: Spuneați despre lecția din teren. Componenta destinată ocoalelor silvice a fost adăugată ulterior, în urma unor intervenții venite din zona birocratică, și s-a dovedit a nu fi foarte atractivă.
Dacă măsura DR-24 a fost, în ansamblu, un succes de mobilizare, trebuie să recunoaștem că există și o zonă care ridică semne de întrebare: componenta destinată ocoalelor silvice de regim.
Deși au fost alocate fonduri în valoare de 17.328.227 euro, au fost depuse doar 36 de proiecte, însumând 5.299.491 euro. Asta înseamnă o rată de absorbție de sub 31% pentru această linie. Este, fără îndoială, un semnal de alarmă și o concluzie că ocoalele silvice nu au un apetit pentru exploatarea lemnului.
ForestMania.ro: DR-24, în cifre finale?
- 353 proiecte depuse la nivel național
- Valoare totală: 96 milioane euro
ForestMania.ro: Ați vorbit recent despre „Modelul 3B” – Biodiversitate, Bioeconomie, Beneficii climatice. Cum se leagă de aceste politici?
Ciprian Muscă: Este viziunea pe care o propunem pentru viitor. Nu putem vorbi de păduri sănătoase fără biodiversitate, nu putem susține comunități fără o bioeconomie funcțională, și nu putem combate schimbările climatice fără beneficii reale, măsurabile, oferite de pădure. Cheia este gestionarea activă, nu blocajul birocratic. România are nevoie de politici care sprijină pădurile, nu doar le reglementează. Și de oameni care cunosc pădurea, nu doar de reguli care o limitează.
ForestMania.ro: În final, care este mesajul dumneavoastră pentru forestierii din România?
Ciprian Muscă: Le spun un singur lucru: suntem pregătiți. DR-24 a demonstrat că știm să lucrăm profesionist, că avem viziune și capacitate de acțiune. ASFOR va continua să fie alături de fiecare antreprenor, de fiecare forestier, de fiecare silvicultor, de fiecare cetățean care vrea să construiască viitorul sănătos al pădurii românești și al comunităților rurale din România.
Pentru păduri. Pentru oameni. Pentru viitor.
