În ultimele luni, spațiul public a fost invadat de mesaje alarmiste: „Se vând pădurile!”, „Se pregătește privatizarea Romsilva!”, „Străinii vor exploata pădurile statului!”. Titluri senzaționaliste propagate de anumite publicații au amplificat o narațiune falsă, fără temei legal, economic sau instituțional.
Realitatea este însă cu totul alta – și mult mai gravă. Romsilva nu se privatizează, dar riscă să se blocheze sub propria ineficiență. Lipsa de reformă, costurile excesive și deciziile administrative discutabile au adus regia într-un punct critic.
Informații recente arată că, în cadrul unei ședințe interne cu directorii direcțiilor silvice, conducerea RNP a pus în discuție scenariul reducerii săptămânii de lucru la patru zile, din lipsă de bani pentru salarii.
Șase ani de cifre: creșteri de volum, scăderi de eficiență
O analiză a bilanțurilor financiare ale regiei din perioada 2019–2024 arată o tendință clară: veniturile cresc, dar eficiența scade constant, iar profitul net este instabil și profund afectat de deciziile interne.
| An | Cifră de afaceri (mil. lei) | Venituri totale (mil. lei) | Cheltuieli totale (mil. lei) | Profit net (mil. lei) | Nr. salariați |
| 2019 | 2.036 | 2.353 | 2.267 | 76,2 | 16.484 |
| 2020 | 1.835 | 2.163 | 2.151 | 7,3 | 15.248 |
| 2021 | 2.298 | 2.542 | 2.503 | 19,3 | 14.617 |
| 2022 | 3.129 | 3.542 | 3.138 | 331,9 | 14.262 |
| 2023 | 3.280 | 3.736 | 3.483 | 226,8 | 14.189 |
| 2024 | 2.986 | 3.462 | 3.420 | 9,8 | 13.625 |
În 2024, Romsilva a înregistrat un profit net de doar 9,8 milioane lei, în condițiile în care a rulat venituri de peste 3,4 miliarde lei. Este o marjă netă de profit de sub 0,3%, insuficientă pentru a susține funcționarea curentă.
Profitul net a scăzut de aproape 34 de ori față de 2022, în timp ce cheltuielile s-au menținut la același nivel.
Obligația de a valorifica 50% din lemn fasonat a destabilizat modelul economic
Romsilva a fost obligată să valorifice cel puțin 50% din masa lemnoasă sub formă de lemn fasonat la drum auto. Această măsură, introdusă cu intenții corecte – trasabilitate, control, combaterea tăierilor ilegale – a generat însă efecte financiare negative:
- Costurile de exploatare internă sunt mult mai mari decât în cazul valorificării pe picior;
- Capacitatea formațiilor proprii este limitată, iar productivitatea scăzută;
- Stocurile de lemn nevândut au crescut (429 milioane lei în 2024), în timp ce lichiditățile au scăzut drastic;
- Piața nu a absorbit volumul fasonat la prețurile cerute de regie.
Rezultatul: pierderi ascunse, blocaj de capital, scădere accelerată a profitului net.
Sindicatele au dreptul la îngrijorări – dar nu trebuie să alimenteze panica
Federația Sindicatelor Silva și-a exprimat temeri legate de reorganizarea direcțiilor silvice și de riscul reducerii capacității de control. Este un punct de vedere legitim într-o dezbatere publică și merită să fie ascultat și integrat în procesul decizional.
Însă transformarea acestor rezerve într-un scenariu de „vânzare a pădurilor” este o escaladare nefondată și periculoasă. A repeta obsesiv cuvântul „privatizare” fără nicio bază legală sau instituțională este o metodă clasică de manipulare, care pune în pericol o reformă necesară pentru salvarea regiei și a funcției sale publice.
Reforma nu înseamnă privatizare
Cei care susțin că prin reforma Romsilva s-ar „vinde pădurile statului” fac o confuzie voită între guvernanță eficientă și înstrăinare. Jalonul 406 din PNRR, adus în discuție ca „periculos”, nu conține nicio referire la vânzare, cedare sau concesionare.
„Reforma sistemului de management și a guvernanței în domeniul forestier, prin elaborarea unei noi Strategii Forestiere Naționale și a legislației subsecvente.”
Aceasta este singura mențiune relevantă. Reforma urmărește modernizarea unei structuri publice, nu destructurarea ei.
Modele europene: control public, eficiență contractuală
- Austria: ÖBf AG, compania de stat care administrează pădurile, lucrează exclusiv cu operatori privați pentru exploatare și transport.
- Franța: ONF a externalizat complet lucrările forestiere încă din 2002.
- Suedia: Sveaskog este o companie publică care funcționează pe principii comerciale, fără formații proprii.
Toate aceste modele au un lucru în comun: statul controlează strategia, dar nu execută direct activități comerciale nerentabile.
Nu se vinde pădurea. Dar Romsilva se degradează
Pădurile statului român sunt protejate de lege și Constituție. Nicio reformă nu le poate înstrăina. Dar lipsa de reformă le poate pune în pericol, prin incapacitatea instituției care le administrează de a funcționa sustenabil.
Discuția internă despre trecerea la o săptămână de lucru de patru zile din lipsă de fonduri pentru salarii este semnul cel mai clar că RNP a ajuns într-un punct critic. Dacă nu se schimbă nimic, următoarea criză nu va mai fi despre salarii, ci despre capacitatea statului de a mai administra propriile păduri.
Reforma nu este despre vânzare. Este despre supraviețuire, eficiență și respect față de o resursă strategică. Restul sunt lozinci.
