Piața globală a lemnului de rășinoase – esențială pentru construcții, ambalaje și mobilier – traversează un an de contrasturi dramatice. Pe de o parte, Finlanda, gigant nordic al industriei forestiere, înregistrează o creștere bruscă a exporturilor, susținută de cererea explozivă din Egipt, o relansare a importurilor britanice și o revenire neașteptată a piețelor asiatice. Pe de altă parte, China, consumatorul mondial numărul unu, se confruntă cu o scădere drastică a importurilor, provocată de escaladarea tensiunilor comerciale cu SUA și perturbări majore în lanțurile de aprovizionare. Aceste dinamici nu doar reconfigurează rutele comerciale, ci amenință să destabilizeze economiile dependente de resursele forestiere, de la producătorii nord-americani la exportatorii europeni.
Finlanda: De la stagnare la boom exportator, cu Egiptul în prim-plan
După o perioadă de stagnare în 2024, când exporturile finlandeze de lemn de rășinoase au rămas la 7,7 milioane de metri cubi în primele unsprezece luni, anul 2025 marchează o inversare spectaculoasă. Producția internă este prognozată să urce la 11,7 milioane de metri cubi, o creștere de peste 10% față de anul precedent, în timp ce exporturile non-UE au explodat cu 13%, atingând o valoare de 6,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului. Această relansare vine pe fondul unor prețuri competitive ale materiei prime, deși costurile buștenilor de molid au atins recorduri istorice (index 160, bază 2015=100), presând marjele de profit ale fabricilor.
Egiptul rămâne pilonul central al acestei expansiuni. Importurile finlandeze de lemn de rășinoase au crescut cu 8% în prima jumătate a lui 2025, valorând 240 de milioane de euro, continuând o tendință începută în 2023, când țara a absorbit 501.000 de metri cubi doar în primele șase luni – o majorare de 9%. Regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord) a devenit un magnet pentru exporturile nordice, reprezentând 6,4% din fluxurile extra-UE și absorbind 10% din comerțul global cu lemn de rășinoase în 2015, cu un rol amplificat acum de proiecte masive de construcții și reconstrucții post-pandemie. Finlanda și Suedia domină furnizările către Egipt, cu o cotă de peste 70%, în ciuda scăderii prețurilor medii cu 50% față de 2014, ceea ce face produsul nordic extrem de atractiv.
Marea Britanie adaugă combustibil acestei dinamici, cu o creștere de 15% a importurilor în primele două luni ale anului – 104.000 de metri cubi –, după un plus modest de 1% în 2023 (630.000 de metri cubi total). Post-Brexit, Regatul Unit a diversificat sursele, dar cererea pentru lemn de rășinoase în construcții rezidențiale și ambalaje rămâne robustă, stimulată de prețuri competitive. Letonia, de exemplu, a înregistrat o majorare de 22% a exporturilor în prima jumătate a anului, cu UK ca destinație cheie. În octombrie 2024, importurile britanice de lemn au explodat cu 15%, conduse de Suedia și Letonia, iar tendința se prelungește în 2025, cu Finlanda contribuind la creșterea volumelor de placaj.
Asia, după ani de declin, semnalează o revenire surprinzătoare. Japonia, client tradițional, a majorat importurile cu 80% în ianuarie-februarie (112.000 de metri cubi), inversând o scădere de 19% din 2023. Chiar și China a arătat un vârf temporar de +23% în primele două luni (122.000 de metri cubi), deși tendința s-a inversat ulterior. Proiecțiile pentru 2025 indică o recuperare moderată în Asia-Pacific, susținută de urbanizarea accelerată, care ar putea genera cea mai mare rată de creștere globală a pieței de lemn de rășinoase. Exporturile finlandeze totale au depășit 10,4 milioane de metri cubi în 2023, cu o prognoză de +5% în 2025, grație diversificării. Producția europeană generală este așteptată să crească, conform datelor ISC 2024, oferind un impuls exportatorilor nordici.
Această traiectorie ascendentă compensează parțial presiunile interne: marjele de profit ale sawmill-urilor finlandeze sunt comprimate de costurile ridicate ale buștenilor, dar reziliența piețelor emergente oferă speranțe.
China: Prăbușirea importurilor sub asediul tarifelor și al crizelor de aprovizionare
În contrast, China – care acoperă 18% din consumul global de lemn și 71% din cel asiatic – înregistrează o cădere abruptă a importurilor de lemn de rășinoase în 2025, estimată la 14-20% față de 2024, accelerată în a doua jumătate a anului. Această prăbușire, cea mai severă din ultimul deceniu, este alimentată de un mix letal de factori geopolitici și economici, reconfigurând fluxurile globale și lovind furnizori tradiționali precum Rusia, SUA și Europa.
Tensiunile comerciale cu SUA sunt detonatorul principal. În martie 2025, Beijingul a suspendat importurile de bușteni și lemn brut din SUA, valorând anual 850 de milioane de dolari, ca ripostă la tarifele americane de 10% pe lemnul de rășinoase și 25% pe mobilierul din lemn. Aceste măsuri, parte a unui război comercial reaprins sub administrația Trump, au provocat o scădere de 90% a importurilor de bușteni americani în iunie, invocând interdicții fitosanitare. Președintele Trump a extins tarifele la 20% pe importurile chinezești în octombrie, ducând la o prăbușire de 22% a importurilor de mobilier din China în SUA în prima jumătate a anului. China a replicat cu tarife de 15% pe produse agricole americane, inclusiv soia, amplificând efectele în lanț asupra aprovizionării globale.
Perturbările de supply exacerbează criza. Economia chineză, marcată de un slump imobiliar, a redus cererea cu 7% pentru bușteni de rășinoase în 2025, cu stocuri la porturi în scădere din cauza importurilor slabe. Importurile totale de lemn au coborât cu 5% în ianuarie-noiembrie 2024, tendință prelungită în 2025: Rusia, care absoarbe 60% din exporturile rusești (dar cu -10% YoY), rămâne furnizor cheie, alături de Germania și Belarus. Totuși, producția europeană de bușteni scade, împingând prețurile în sus și tensionând exporturile către China. Tarifele americane asupra terților (ex. 46% pe Vietnam, 20% pe UE) induc efecte domino: livrările UE către China au scăzut cu 37% în prima jumătate a anului. Importurile de lemn de rășinoase au căzut cu 18% în prima jumătate a lui 2025, la 7,32 milioane de metri cubi, reflectând un piață rezidențială în răcire.
Aceste turbulențe forțează reorientări: exporturile braziliene către China au scăzut cu 60%, iar Vietnamul devine hub de tranzit pentru hardwoods nord-americane. Proiecțiile FMI avertizează asupra unei încetiniri economice globale în 2025-2026, cu presiuni inflaționiste din tarife, afectând 30% din comerțul mondial cu produse forestiere care tranzitează China.
Lecții globale și oportunități pentru România
Boom-ul finlandez subliniază reziliența exporturilor nordice, care diversifică piețe în timp ce China se retrage, creând goluri în MENA și Asia. Totuși, tarifele și disrupțiile evidențiază vulnerabilități: riscuri de inflație și întreruperi pentru importatori globali. Pentru România, exportator emergent de lemn de rășinoase, aceste tendințe impun investiții în sustenabilitate și diversificare, evitând dependența de piețe volatile precum China. Cu importurile UE prognozate la 48,5 milioane de metri cubi în 2025, țara noastră poate capitaliza golurile, prin certificări verzi și parteneriate regionale.
Pe măsură ce 2025 se încheie, piața lemnului devine un barometru al conflictelor globale. Monitorizarea negocierilor SUA-China, așteptate la summit-ul APEC, va fi esențială pentru stabilizarea fluxurilor. Forestmania.ro va urmări îndeaproape aceste evoluții, oferind analize pentru industria forestieră românească.
