Cea de-a doua ediție a Forumului „Să construim cu lemn!” a avut loc în urmă cu câteva zile la Miercurea Ciuc, în organizarea Consiliului Județean Harghita și a Agenției de Dezvoltare Harghita.
Printre cei care au luat cuvântul au fost președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, managerul Clusterului Pro Wood, Kádár Rezső, președinții Asociației Proprietarilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), Melles Elõd și Porzsolt Levente, președintele Asociației Forestierilor din România – ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, arhitecți.
„Ce facem cu lemnul?”
Președintele APAPET, ing. Melles Elõd, a vorbit, în prezentarea sa, despre birocrație și a întrebat, retoric, ce facem cu lemnul?
„Lemnul stochează carbon, deci atât exploatarea forestieră și construcțiile din lemn sunt și trebuie să fie parte a soluției de decarbonizare. Oamenii trebuie să înțeleagă că după o anumită vârstă, arborii nu mai rețin dioxidul de carbon, ci consumă oxigen. De ce nu putem fi și noi ca Finlanda? Noi avem prea multe legi. În Finlanda, tot ce ține de sector e stabilit de specialiști, de profesioniști și pleacă de la un singur cuvânt: eficiență. Nu există birocrație, ca la noi. Fiecare își vede de ce se pricepe. Noi trebuie să dovedim mereu că e nevoie de exploatare forestieră, pentru că ea contribuie la stocarea carbonului. Avem nevoie de păduri administrate. O altă problemă: avem nevoie de utilaje care să facă procesul mai ieftin, deci și prețul lemnului să fie mai mic. Avem mult de lucru…”.
Ciprian Dumitru Muscă: „Dacă în Europa se poate, trebuie să se poată și la noi!”
Președintele ASFOR a prezentat Manifestul EOS, oraganizație ce reprezintă sectorul forestier european, și care se referă la 8 direcții de acțiune pentru mandatul politic 2024-2029.
Astfel, lanțul valoric european al prelucrării lemnului solicită factorilor de decizie să acorde prioritate următoarelor acțiuni pentru a realiza o economie a UE ecologică, eficientă din punct de vedere al costurilor, competitivă și rezistentă:
- Evaluarea impactului climatic și de mediu bazat pe știință înainte de a dezvolta orice nouă legislație care afectează direct sau indirect disponibilitatea resurselor lemnoase din pădure.
- Consolidarea, nu slăbirea, competitivității sectorului european de fabricare a produselor din lemn, inclusiv a sectoarelor tradiționale, meșteșugurilor și IMM-urilor prin promovarea investițiilor în Europa.
- Promovarea autonomiei strategice deschise pentru materiile prime regenerabile și procesarea acestora pentru aplicații strategice. Pentru a completa producția primară, este importantă creșterea disponibilității materialelor secundare în Europa.
- Elaborarea de politici și reglementări pentru ca toate clădirile – indiferent din ce sunt făcute – să fie responsabile pentru generarea cât mai puțin CO2 pe durata construcției și a duratei de viață, și stocarea carbonului în clădiri, să fie recunoscută ca un beneficiu climatic
- Asigurarea coerenței în domeniile de politică care acoperă mediul și clima, energia, construcțiile, gestionarea deșeurilor, digitalizarea, precum și educația și îmbunătățirea competențelor.
- Recunoașterea nevoii de sprijin pentru sectorul construcțiilor. Acesta are nevoie la rândul său de active nou construite la prețuri accesibile și durabile.
- Deschiderea bioeconomiei, domeniu care poate contribui la realizarea unei economii europene rezistente și competitive, net zero, inclusiv prin decarbonizarea mediului construit.
- Armonizarea codurilor de construcție în ceea ce privește utilizarea lemnului în construcții pentru. Astfel, construirea cu lemn va fi mai ușoară în mai multe zone geografice atât la nivel de țară, cât și la nivel european.
În plus, președintele ASFOR a vorbit despre necesitatea organizării de astfel de forumuri de către mai multe consilii județene din România, în special în cele cu fond forestier – Caraș Severin, Suceava, Bistrița etc., dar și despre dezvoltarea bioeconomiei în România, precum și despre beneficiile utilizării lemnului în construcții.
„Noi trebuie să ne dezvoltăm pe baza resurselor pe care le avem. Avem lemn din abundență și la îndemână, este o resursă de bază pentru multe județe din țară. Europa dezvoltă mecanisme prin care să își producă propriile resurse, materii prime. Pentru că lemnul este materialul viitorului.
E clar că trebuie să protejăm biodiversitatea, trebuie să protejăm animalele sălbatice, dar trebuie să protejăm și omul și, așa cum am trăit de mii de ani în armonie cu natura, trebuie să reușim să trăim în continuare. Dar în acest moment vedem că rămân sate abandonate, natură abandonată. Noi conservăm milioane de hectare de pădure și importăm lemn din Amazonia și China… Avem nevoie de sprijin pe mai multe direcții, avem nevoie să actualizăm codurile de construcții, pentru că, dacă în Europa de pot construi clădiri înalte din lemn, trebuie să se poată și la noi!”, a punctat Ciprian Dumitru Muscă.
Manifestul de la Miercurea Ciuc
Președintele ASFOR a anunțat câteva propuneri pe care Asociația le va adresa factorilor politici din Guvern în perioada următoare. Documentul, intitulat simbolic „Manifestul de la Miercurea Ciuc”, va fi completat și de ceilalți parteneri de la Forum – CJ Harghita, Pro Wood, APAPET.
1. Proiect de lege pentru utilizarea lemnului în construcții;
- toate construcțiile finanțate de la bugetul de stat trebuie să înglobeze minim 25% din valoare lemn și produse din lemn;
- construcțiile administrative (școli, grădinițe) de până la 3 niveluri să fie construite din lemn.
2. Construcțiile finanțate din PNRR să înglobeze 25% din valoare lemn și produse din lemn, iar sediile de creșe și grădinițe să fie realizate din lemn.
3. În evaluările de piață la valoarea construcțiilor din lemn să fie adăugată și valoarea de piață a carbonului stocat.
4. Punerea în aplicare a Programului „Rabla pentru sobe”.
5. Extinderea programului rabla pentru tractoare finanțat prin AFM și la utilajele forestiere.
