Guvernul a transmis o serie de precizări cu privire la majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule) de la 1 ianuarie 2026. Guvernanții au ținut să clarifice situația, oferind detalii importante, precum ar fi faptul că aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate duce la „o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026”, adică peste 30% față de anul 2025.
Iar pe lângă impactul bugetar, Guvernul punctează că reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin PNRR, în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, dar și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. De asemenea, reforma se regăsește și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană. Totuși, deși angajamentele au fost asumate în anii trecuți, iar discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-au purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale, potrivit Guvernului.
Executivul subliniază și faptul că lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
De ce era necesară reforma impozitării?
Guvernul a explicat că țara noastră se număra printre statele cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene, adică doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Un alt argument este existența unor disproporții majore în impozite de la o localitate la alta, iar valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. De asemenea, impozitele nu erau actualizate cu rata inflației și gradul de încasare era redus. Potrivit informațiilor oficiale, peste 1/3 din impozite nu erau încasate.
„Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.”, declară Guvernanții
Impactul bugetar al majorărilor
„Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).
Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.”, susține Guvernul
Impozitarea clădirilor și terenurilor
Cu privire la majorarea impozitelor pe clădiri și terenuri, Guvernul menționează trei modificări importante:
1. Actualizarea bazei de impozitare
Potrivit sursei, se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică, iar baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
De asemenea, crește baza de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.
Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.
2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate
• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;
• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;
• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;
3. Consolidarea rolului autorităților locale
Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a stabili cotele concrete de impozitare (dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat), de a decide eventuale reduceri sau facilități și de a adapta nivelul taxelor la specificul local.
Guvernul declară că majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.
Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.
Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
„Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani); 30% pentru clădiri între 50–100 ani; 10% pentru clădiri între 30–50 ani; plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.”, explică Guvernul
Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus valori de referință actualizate asupra bazei impozabile și o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.
Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
Guvernul mai menționează că autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
„Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.
De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.”, se declară în sursa citată anterior
Impozitarea autovehiculelor
„Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.”, se explică
De asemenea, Executivul declară că în cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.
„Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.”
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid
„Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.”, conchide Guvernul.
