Inginerul silvic Andrei Manea a participat recent la o vizită de documentare în Marea Britanie, unde a petrecut două zile pe teren în dialog cu practicieni din domeniul forestier. Observațiile sale conturează un tablou complex al silviculturii britanice – cu particularități, provocări și diferențe marcante față de România.
„Silvicultura britanică e interesantă, dar suntem mult peste ei la acest capitol”, a fost concluzia inginerului după întâlnirile cu colegii de breaslă din Regat.
Suprafețe împădurite și cicluri de producție
Regatul Unit are doar 13% suprafață împădurită, față de 29% în România. În plus, ciclurile de producție sunt mult mai scurte, ceea ce influențează atât structura pădurilor, cât și modul de exploatare.
Lucrări de îngrijire și particularități climatice
Schemele de curățiri, rărituri și reîmpăduriri sunt diferite, însă adesea arboretele rămân prea dense și neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire. Contextul climatic joacă un rol major: Marea Britanie este țara cea mai expusă vânturilor din Europa, ceea ce explică densitățile mai ridicate la împăduriri.
Presiunea vânatului
Regatul Unit are între 5 și 6 specii de căprior, iar populațiile de vânat depășesc capacitatea de gestionare a vânătorilor. Consecința: puieții și arborii tineri sunt frecvent afectați, mai ales rășinoasele, prin consumarea creșterilor apicale.
Soluri și resurse de apă
Calitatea solurilor este modestă: structuri scheletice cu strat argilos, care împiedică absorbția eficientă a apei. Rezultatul este dublu: stagnarea apei în perioade ploioase și lipsa retenției în lunile secetoase. În plus, suprafețe tot mai mari sunt afectate de incendii.
Probleme comune: tăieri ilegale și dăunători
Surprinzător pentru mulți, și în Marea Britanie există probleme cu tăierile ilegale. Mai mult, pădurile sunt vulnerabile la boli și insecte aduse odată cu materialul lemnos sau cu puieții importați pentru grădinărit și replantări.
Monoculturile și rolul molidului
Industria favorizează monoculturile, în special molidul: peste 750.000 de hectare, evaluate la circa 2,9 miliarde de lire, reprezintă principala sursă de lemn pentru consumul intern. Totuși, Marea Britanie rămâne al doilea importator mondial de lemn după China. Percepțiile despre molid sunt împărțite: unii îl numesc „arborele lui Dumnezeu”, alții îl consideră o „buruiană”.
Tehnologie și infrastructură forestieră
Arboretele sunt adaptate pentru mecanizare completă: accesibilizate astfel încât să poată fi parcurse cu harvestere și forwardere.
Schimbări climatice și piață impredictibilă
Extremizarea fenomenelor meteo este tot mai vizibilă: perioade foarte ploioase alternează cu secete severe (2025 a fost unul dintre cei mai secetoși ani în sudul țării). În plus, piața materialului lemnos este imprevizibilă, ceea ce face dificilă planificarea pe termen lung.
Concluzia experienței
„Am desprins doar câteva idei în cele două zile de discuții în teren, dar ele arată clar diferențele dintre cele două modele. România are o silvicultură mai solidă și mai bine ancorată în tradiție și știință, în timp ce Regatul Unit se confruntă cu provocări complexe, de la presiunea vânatului și solurile dificile până la importurile masive de lemn”, a concluzionat inginerul Andrei Manea.
