Forestmania.ro continuă seria predicțiilor și analizelor de început de an. Astăzi, 3 ianuarie, aducem în discuție perspectiva sectorului de exploatare și industrializare a lemnului, prin vocea lui Ioan Farcaș, vicepreședinte ASFOR.
Cu o experiență de 43 de ani în industria lemnului, Ioan Farcaș face o radiografie tehnică și pragmatică a momentului. Dacă anul 2025 a stat sub semnul adaptabilității, pentru 2026 vicepreședintele ASFOR propune o discuție serioasă despre pierderile economice generate de modul actual de valorificare a masei lemnoase (lemnul fasonat) și cere simplificarea muncii prin digitalizare, nu complicarea ei.
Iată interviul integral:
1. Cuvântul anului 2025: Adaptabilitate
Forestmania.ro: Dacă ați putea defini anul 2025 printr-un singur cuvânt care să caracterizeze dinamica sectorului forestier, care ar fi acela?
Ioan Farcaș: Un cuvânt care ar putea defini anul 2025 pentru sectorul forestier este „Adaptabilitate”. Acesta reflectă nevoia companiilor de a se ajusta rapid la schimbări tehnologice, economice și ecologice.
Industria forestieră se confruntă cu o combinație de provocări și oportunități:
- Presiuni climatice și reglementări stricte – cerințe tot mai mari pentru sustenabilitate și reducerea amprentei de carbon.
- Digitalizare accelerată – tehnologii precum telemetria, dronele și AI pentru monitorizarea pădurilor și a gestionarii lemnului.
- Volatilitatea pieței – fluctuații ale cererii și prețurilor la lemn, influențate de geopolitică și tranziția către materiale alternative.
- Certificări și trasabilitate – creșterea cerințelor pentru lanțuri de aprovizionare transparente.
2. Legislația și problema lemnului fasonat
Forestmania.ro: Cum ați reușit să găsiți echilibrul între birocrația necesară conformării (EUDR, legislație internă) și activitatea efectivă?
Ioan Farcaș: Conform celor stabilite în cadrul ASFOR, a fost propusă integrarea legislației interne (SUMAL 2.0, Cod Silvic) cu EUDR la nivel operațional, astfel se asigură conformare fără povară adițională. Noul Cod Silvic permite planuri detaliate ce includ trasabilitate digitală, cartografiere și control automatizat, deși implementarea e încă în curs.
Totuși, ce mi-aș dori, ar fi să se renunțe sau să se reducă acel procent de 50-70% lemn fasonat.
Se strică foarte mult lemn pentru industrie. În special fagul se sufocă foarte repede în condițiile în care legea, până la livrarea unui lot cumpărat, face ca vânzătorul să țină lemnul expus și 3 săptămâni. Sortarea lasă de dorit; dacă veți întreba și alți agenți economici care cumpără lemn la licitații, nu veți găsi unul care să fie mulțumit de ce cumpără.
Justific ceea ce spun printr-o simplă expunere:
- Pierderi de calitate și lungimi: Lemnul este de preferat să se scoată din pădure cât mai lung/întreg, astfel se evită pierderea calitativă. Ocoalele și DS-urile lucrează în mare parte cu firme private, care ar prefera să închidă cercul exploatare-sortare-vânzare. În acest moment multe firme fac prestarea fără să poată ține cont de lungimi și calități. Mai pe înțelesul tuturor: dacă un lemn are 10 metri și e păcat să îl tai, ești nevoit să faci asta pentru că ai camion de 4 metri și remorcă de 6 metri. Poate din acel lemn de 10 metri, 8 metri erau buni pentru o anumită calitate. Prestatorul face metri cubi, nu neapărat și sortarea.
- Probleme logistice: Se fac loturi la drum auto (în pădure, în multe cazuri). În acest caz nu protejăm drumurile, facem mai multe transporturi pe același drum pentru același lemn. Loturile formate nu pot fi corect sortate având în vedere lipsa spațiului.
- Necorelarea cu piața: Catalogul pentru lemnul fasonat nu are nicio legătură cu cererea de pe piață; probabil în 50% din cazuri, cumpărătorul va folosi aproape tot lotul.
Concluzia este că mult lemn de lucru ajunge lemn de foc. În loc să-i dăm valoare și doar ce nu corespunde industriei să îl ardem, noi respectăm reguli care trebuie neapărat adaptate realității.
3. Piața lemnului în 2026: Prudență
Forestmania.ro: Privind spre 2026, cum anticipați evoluția pieței lemnului?
Ioan Farcaș: Prudență. Este greu de estimat ce va urma. Ca până acum, voi încerca să mențin colaborarea constantă cu furnizorii cu care lucrăm de mai mulți ani.
4. Criza de personal și „Greenwashing-ul”
Forestmania.ro: Ce planuri aveți pentru a atrage tineri specialiști?
Ioan Farcaș: Propunerea mea ar fi: Educație și colaborare – programe comune între stat, privat și mediul academic pentru formarea specialiștilor și inovare.
Trebuie să spunem însă că birocrația excesivă, reclamele negative și fenomenul de greenwash îndepărtează lumea de acest sector și nu e bine.
5. Rezoluția pentru 2026: Trasabilitate și Simplitate
Forestmania.ro: Care este rezoluția colectivă pe care o propuneți pentru 2026?
Ioan Farcaș: Trasabilitate (transparență) și sustenabilitate. Credibilitatea industriei depinde de capacitatea de a demonstra că exploatarea este responsabilă și legală.
Îmi doresc o digitalizare completă – integrarea SUMAL 2.0 cu sisteme europene, folosirea GPS, drone și blockchain pentru trasabilitate, în așa fel încât să simplificăm munca celor de la pădure.
Nu în ultimul rând, vreau să transmit un mesaj. Activez în industria lemnului de 43 de ani. Avem materie primă, avem profesioniști la pădure, avem prelucrare primară, avem o industrie a mobilei. Ce ne mai lipsește să ne folosim corect de aceste resurse!?
