Noul Cod Silvic, intrat recent în vigoare, aduce o serie de modificări importante în domeniul silviculturii și exploatării forestiere din România. Deși a generat unele controverse, noua legislație are potențialul de a îmbunătăți gestionarea durabilă a pădurilor și de a stimula dezvoltarea sectorului forestier.
La conferință au participat aproximativ 70 de reprezentanți ai sectorului forestier.
Conferința ASFOR: un dialog constructiv între profesioniștii din domeniu
Asociația Forestierilor din România – ASFOR (ASFOR) a organizat recent o conferință națională la Sfântu Gheorghe, unde membrii asociației au dezbătut pe larg prevederile noului Cod Silvic și au identificat oportunitățile și provocările pe care le aduce acesta. La conferință au participat numeroși reprezentanți ai sectorului forestier, demonstrând interesul crescut pentru noua legislație.
Provocări și oportunități de îmbunătățire
Deși aduce numeroase îmbunătățiri, noul Cod Silvic prezintă și unele provocări, care necesită o atenție sporită din partea autorităților și a profesioniștilor din domeniu. Printre acestea se numără:
- Necesitatea clarificării unor prevederi: Unele articole din lege sunt ambigue și necesită clarificări suplimentare pentru a evita interpretările diferite și abuzurile.
- Adaptarea la realitățile din teren: Legislația trebuie să fie adaptată la specificul local și la nevoile concrete ale celor care lucrează în sectorul forestier.
- Comunicare și dialog: Este esențială o comunicare transparentă și un dialog constructiv între autorități, organizații profesionale și toți actorii implicați în gestionarea pădurilor.
Președintele ASFOR, Ciprian Muscă, a declarat că noul Cod Silvic este o adevărată provocare. Există și articole contradictorii, inaplicabil în anumite situații și, specific legislației naționale, lasă loc de interpretări, ceea ce poate duce la abuzuri. De aceea trebuie înțeles și aplicat unitar la nivel de țară.
Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), a criticat dur clasa politică, afirmând că „politicienii din România nu sunt capabili să creeze legi coerente” și că „sunt influențați de ONG-uri care apără anumite interese”. Acesta a mai subliniat că prețul lemnului în România este mai mare decât pe piețele europene, din cauza reglementărilor excesive și a birocrației.
Levente Porzsolt, co-președintele Asociației Administratorilor de Păduri și Proprietarii de Păduri din Székelyföld (APAPET) și coorganizator al conferinței, a lucrat el însuși la proiectul de lege, în timp ce Barna Tánczos a fost consilier al fostului ministru al Mediului. De asemenea, este nemulțumit de forma finală a legii, despre care consideră că nu este suficient de aliniată cu nevoile celor care lucrează cu lemnul.
