Săptămâna aceasta, silvicultura românească trăiește între două coordonate geografice și temporale aparent opuse, dar profund complementare. În nord, la Vatra Dornei, privim pădurea prin ochii copiilor, cu emoție și speranță. În sud, la București, o analizăm prin algoritmii studenților de la Politehnică, cu rigoare și pragmatism. Această „navetă” între inocență și tehnologie definește, de fapt, singura cale viabilă pentru viitorul pădurilor noastre.
La Vatra Dornei, în parteneriat cu Romsilva – Parcul Național Călimani, peste 200 de elevi au transformat banalele globuri de sticlă în lecții de biologie și artă. Concursul „Vis de Copil” nu este doar o festivitate de sezon. Când un elev pictează flora din Călimani, el își asumă, poate inconștient, rolul de custode al acelei naturi.
Educația forestieră reală nu se face doar prin decrete și interdicții, ci prin cultivarea respectului. Este fundamentul pe care putem construi orice politică publică. Fără această „rădăcină” educațională, orice măsură tehnică riscă să rămână sterilă.
De la pictură la programare: ZebraHack 3.0
Totuși, respectul pentru natură trebuie dublat de competență în administrare. Aici intervine saltul necesar către ZebraHack 3.0.
Pe 13 decembrie, amfiteatrele Universității Politehnica din București nu vor găzdui doar un concurs de programare, ci un laborator de soluții vitale pentru sectorul forestier. Trăim într-o epocă în care estimarea volumului de lemn „din ochi” sau exclusiv cu ciocanul silvic nu mai este suficientă. Societatea cere transparență, iar economia cere precizie.
„Nu ne putem conforma cerințelor secolului XXI folosind unelte din secolul XIX. Silvicultura nu mai este doar o meserie a forței fizice, ci devine una a inteligenței aplicate.”
De aceea, tema centrală a hackathon-ului – Punctele Obligatorii de Măsurare (POM) – este crucială. Trecerea de la măsurătoarea empirică la cea bazată pe senzori, camere video, drone și inteligență artificială nu este un moft tehnologic. Este singura metodă prin care putem elimina eroarea umană și suspiciunea publică. O pădure monitorizată digital este o pădure protejată eficient.
Ziua Echipei de Marcat fără Ciocan
Vorbim des despre noul Cod Silvic și despre integrarea în sistemele europene, precum EUDR. ASFOR a susținut constant digitalizarea. Parteneriatul cu mediul academic și cu giganți tehnologici precum Google validează direcția noastră.
Ziua de vineri, 12 decembrie, pe care am numit-o simbolic „Ziua Echipei de Marcat fără Ciocan”, va demonstra practic cum tehnologia poate prelua sarcinile repetitive, oferind silvicultorilor date certe, nu aproximări.
Așadar, ne aflăm într-un moment de sinteză. La Vatra Dornei, copiii ne arată de ce trebuie să protejăm pădurea – pentru frumusețea și viața ei. La București, tinerii ingineri ne arată cum o vom face – prin inovație și digitalizare.
Rămâne ca noi, profesioniștii de astăzi, să avem înțelepciunea de a uni aceste două lumi. Să păstrăm sensibilitatea artistului, dar să acționăm cu precizia inginerului. Aceasta este silvicultura modernă pe care ASFOR o promovează: o structură solidă, transparentă, capabilă să reziste nu doar în fața timpului, ci și în fața oricărei critici.
Editorial Ciprian Dumitru Muscă, Președinte ASFOR, publicat pe www.asfor.ro
