GRAZ – După un maraton tehnologic prin inima Austriei, delegația ASFOR a mutat joi, 22 ianuarie, centrul de greutate al discuțiilor în zona politică și strategică. Deschiderea oficială a Conferinței Central Europene de Biomasă (CEBC 2026) a adus pe scenă un realism brutal, de care sectorul forestier european avea nevoie: tranziția energetică nu se poate face cu lozinci, ci cu lemn.
„Business as usual” nu mai este o opțiune
Tonul zilei a fost dat în sesiunea plenară, unde Franz Titschenbacher, președintele Asociației Austriece a Biomasei, a rostit prin intermediul vicepreședintelui asociației, fraza care a devenit laitmotivul conferinței:
„Pădurile noastre nu sunt o carte poștală romantică. Ele sunt habitate, sunt depozite de carbon, dar sunt și spații de producție. O pădure rezilientă se obține prin management activ, nu prin abandonare. A nu face nimic nu este o strategie de protecție a climei!”
Conceptul lansat la Graz este cel de „Regrowth” (Regenerare/Creștere) – o strategie care îmbină protecția mediului cu exploatarea sustenabilă. Mesajul pentru politicieni a fost clar: dacă tranziția energetică eșuează, va eșua în sectorul încălzirii, acolo unde oamenii simt cel mai tare povara facturilor. Iar singura alternativă viabilă și imediată la combustibilii fosili pentru încălzire este biomasa.
Bruxelles-ul recunoaște: „Suntem prea lenți”
Un moment surpriză a fost intervenția reprezentanților Comisiei Europene, care au admis că actualele ritmuri de adoptare a energiei regenerabile sunt insuficiente.
Cifrele prezentate pe ecranele de la Messe Congress Graz au vorbit de la sine: Bioenergia reprezintă deja aproape 60% din toată energia regenerabilă a Europei, mai mult decât eolianul, solarul și hidro la un loc.
„Pentru a ne atinge țintele post-2030, trebuie să ieșim din zona de confort. Avem nevoie de biomasă în mixul energetic, este o chestiune de siguranță națională și europeană,” a fost concluzia oficialilor.
Pulsul pieței reale: Târgul Häuslbauer
În pauza dintre sesiunile de strategie (care au abordat lanțurile valorice și noua legislație EUDR), delegația ASFOR a luat pulsul pieței la târgul de construcții și energie „Häuslbauer”, desfășurat în pavilioanele alăturate.
Contrastul cu România este, încă, puternic. Dacă acasă încă ducem muncă de lămurire despre beneficiile lemnului, la Graz cozile la standurile producătorilor de cazane pe biomasă și la constructorii de case pe structură de lemn sunt realitatea zilei.
„Am văzut aici cum arată o piață matură. Oamenii nu caută doar o casă, caută independență energetică. Iar răspunsul pe care îl primesc de la piață este: izolație cu fibre de lemn, structură de lemn, încălzire cu peleți sau tocătură. Este un ecosistem complet funcțional,” a precizat Ciprian Muscă.
Seara de Gală: Diplomația lemnului
Ziua s-a încheiat într-un cadru solemn, la Alte Universität Graz, unde a avut loc Gala Dinner. Într-o clădire istorică, discuțiile tehnice s-au transformat în parteneriate. Prezența ASFOR la acest nivel, alături de delegați din Scandinavia, America de Nord și Vestul Europei, confirmă că vocea forestierilor români este ascultată și, mai ales, aliniată cu tendințele occidentale.
Concluzia zilei pentru România
Lecția de joi de la Graz este una despre coerență. În Austria, Ministrul Agriculturii, asociațiile de profil și industria vorbesc aceeași limbă.
„Am văzut astăzi că soluțiile tehnice există și sunt premiate – am asistat la decernarea Holzenergie Preis pentru inovație. Am văzut că voința politică începe să se alinieze cu realitatea din teren. Ceea ce ne dorim și acasă este acest pragmatism. Să lăsăm emoția deoparte și să ne uităm la cifre: lemnul este resursa care poate asigura independența energetică a comunităților din România. Nu trebuie să inventăm nimic, trebuie doar să aplicăm ce funcționează deja,” a declarat președintele ASFOR la finalul zilei.
