Anul 2025 a fost un an al contrastelor pentru industria lemnului, un domeniu care, deși profund ancorat în tradiție, s-a dovedit extrem de sensibil la vânturile schimbării geopolitice. Pe de o parte, tarifele impuse de administrația americană au scurtcircuitat lanțurile de aprovizionare, forțând producătorii să regândească strategii vechi de decenii. Pe de altă parte, aceste provocări au scos la iveală reziliența sectorului.
Privind retrospectiv, vedem că lemnul nu este doar o resursă, ci un barometru al echilibrului economic global. Dacă 2025 a fost anul șocurilor, 2026 se conturează a fi anul echilibrului și al reflecțiilor profunde asupra sustenabilității.
Retrospectiva 2025: Efectul de domino al tarifelor
Anul trecut a fost marcat de invocarea Secțiunii 232 din Legea Extinderii Comerțului de către administrația SUA, o mișcare care a tratat importurile de cherestea și produse derivate ca pe o problemă de securitate națională. Dependența de furnizorii străini a fost motivul principal pentru care piața a fost zguduită de noi taxe:
- Impactul asupra Rășinoaselor: Începând cu octombrie 2025, importurile de cherestea de rășinoase au fost taxate cu 10%.
- Produse finite: Mobilierul și dulapurile de bucătărie au văzut taxe de 25%, cu amenințări de creștere care au fost ulterior amânate pentru 2027, pe fondul negocierilor intense.
Deși Casa Albă a susținut că industria americană ar putea acoperi 95% din cererea internă, realitatea din piață a fost dură. Costurile de construcție au crescut cu până la 34%, lovind direct în sectorul imobiliar și în buzunarul consumatorului final. În același timp, exportatorii canadieni – furnizori tradiționali pentru 30% din piața SUA – s-au reorientat rapid către Asia, lăsând un gol de ofertă în Vest.
Europa și efectele colaterale
Schimbările nu s-au oprit la granițele Americii. Într-o economie globalizată, efectul a fost imediat și în Europa:
- Canada vs. SUA: Dublarea tarifelor pentru cheresteaua canadiană (de la 14,5% la 34,5%) a creat tensiuni majore.
- Piața Europeană: Producția de cherestea a stagnat o bună parte din an, prinsă între prețurile ridicate la buștean și o cerere slabă din construcții. Semnele timide de recuperare au apărut abia în a doua jumătate a anului.
Aceste măsuri au avut un impact pe multiple paliere. Economic, au protejat locuri de muncă în SUA, dar au inflamat prețurile globale. Social, au transformat lemnul dintr-un material accesibil într-unul de lux pentru mulți constructori.
Perspective pentru 2026: Calm după furtună?
Analiștii anticipează pentru 2026 o fază de „respiro” în comerțul global cu lemn. Deși divergențele regionale vor persista, tendința generală este spre stabilitate:
- În Europa: Cererea de cherestea ar putea crește treptat. Prețul la pin rămâne sub presiune, însă molidul ar putea înregistra creșteri pe segmentele specializate.
- În SUA: Se anticipează o creștere a prețurilor la cherestea în a doua jumătate a anului, susținută de investiții în locuințe, dar temperată de oferta restrânsă.
- Factorul Verde: Tranziția energetică și implementarea reglementărilor anti-defrișare (EUDR) vor continua să modeleze piața. Deși aduc volatilitate pe termen scurt, acestea creează oportunități masive pentru producătorii care pot dovedi proveniența sustenabilă a arborilor exploatați.
Concluzie: De la supraviețuire la inovație
Un 2026 mai calm oferă industriei șansa de a trece de la modul „criză” la modul „inovație”. Este momentul ca discuția să se mute către lemnul stratificat (Mass Timber), produsele bio-based și eficiență tehnologică.
Pentru România, cu fondul său forestier valoros, acest calm prognozat poate însemna o șansă pentru exporturi echilibrate, care să respecte atât economia, cât și ecosistemele.
2025 ne-a învățat că schimbările comerciale sunt ca rădăcinile unui arbore bătrân – adânci și interconectate. 2026 promite un răgaz necesar pentru a construi pe baza lecțiilor învățate. În această industrie veche de când lumea, viitorul nu este doar despre supraviețuire, ci despre adaptare inteligentă.
