Administrația Donald Trump a lansat în 2025 o serie de măsuri pentru creșterea producției de lemn din pădurile administrate de statul federal. Acestea includ ordine executive și modificări administrative care simplifică procedurile de aprobare a tăierilor, cu scopul declarat de a reduce riscul de incendii și de a susține industria lemnului. Măsurile au generat însă peste 25 de procese intentate de organizații de mediu și grupuri indigene, care contestă legalitatea proiectelor, în special în zone cu arbori maturi și seculari.
Contextul planului: Influența Project 2025 al Heritage Foundation
Inițiativa se bazează în mare parte pe recomandările din „Project 2025”, un document de politică elaborat de Heritage Foundation, un think tank conservator. Acest plan, publicat în 2024 ca parte a „Mandate for Leadership: The Conservative Promise”, propune reforme pentru agențiile federale, inclusiv U.S. Forest Service (USFS), cu accent pe dereglementarea resurselor naturale. Secțiunea dedicată USFS, intitulată „Reform Forest Service Wildfire Management”, ocupă puțin peste o pagină și critică politicile actuale pentru că ar permite incendiilor să devină „principalul regim de management al vegetației” în pădurile naționale.
Documentul recomandă un „management proactiv” care să evite dependența excesivă de arderea controlată, promovând în schimb subțierea arborilor, îndepărtarea combustibilului viu și a lemnului mort, precum și alte măsuri preventive pentru a minimiza impactul incendiilor. Printre aceste măsuri se numără creșterea vânzărilor de lemn, care ar reduce biomasa acumulată și ar scădea riscul de focuri mari, conform autorilor. Project 2025 subliniază că astfel de acțiuni ar stimula economia rurală și ar reduce dependența de importuri de lemn din Canada sau China, invocând securitatea națională și costurile ridicate ale construcțiilor.
Alte elemente cheie din plan includ abrogarea regulilor care protejează zonele fără drumuri (cum ar fi Roadless Rule din 2001) și deschiderea peste 112 milioane de acri (aproximativ 45 de milioane de hectare) din pădurile naționale pentru exploatare industrială, inclusiv în Tongass National Forest din Alaska. Aceste propuneri vizează o creștere a producției de lemn cu până la 25%, ocolind parțial evaluările de mediu sub National Environmental Policy Act (NEPA) și Endangered Species Act (ESA). Criticii notează că Project 2025, finanțat parțial de interese din industria extractivă, prioritizează logging-ul comercial în detrimentul conservării, riscând ecosisteme precum cele din White River National Forest sau Boundary Waters Canoe Area.
Ce prevede planul
În martie 2025, președintele Trump a semnat un ordin executiv care cere U.S. Forest Service (USFS) și Bureau of Land Management să accelereze proiectele de exploatare forestieră. Ulterior, Departamentul Agriculturii a declarat „situații de urgență” pe aproximativ 113 milioane de acri de pădure națională, ceea ce permite omiterea unor analize de impact prevăzute de legea mediului (NEPA) și de legea speciilor pe cale de dispariție (ESA).
Printre zonele vizate se numără:
- Tongass National Forest (Alaska) – prin posibila abrogare a Roadless Rule din 2001
- pădurile din nord-vestul Pacificului (Oregon, Washington, nordul Californiei) – prin revizuirea Northwest Forest Plan
- păduri naționale din estul SUA (Hoosier, White Mountain, Nantahala-Pisgah)
Obiectivul oficial este creșterea volumului de lemn recoltat cu până la 25 % și reducerea combustibilului forestier acumulat, considerat responsabil pentru incendiile de amploare din ultimii ani.
Reacția în justiție
De la începutul anului 2025 au fost depuse cel puțin 27 de acțiuni în instanțe federale. Principalele obiecții:
- lipsa consultărilor obligatorii cu triburile indigene
- omiterea evaluărilor de impact asupra speciilor protejate (bufnița pătată nordică, murreletul marbled, somonul sălbatic)
- încălcarea planurilor de management forestier existente
Câteva exemple recente:
- Septembrie 2025: un judecător federal din Oregon a blocat temporar un proiect de tăiere în Galagher Canyon, considerând că reguli moștenite din prima administrație Trump permiteau încălcări ale legii.
- Octombrie–noiembrie 2025: procese separate în Alaska, Indiana, New Hampshire și Carolina de Nord, toate aflate în curs de judecare.
Argumentele părților
Reprezentanții industriei lemnului și ai unor comunități locale susțin că tăierile controlate reduc riscul de incendii catastrofale și creează locuri de muncă. Administrația invocă necesitatea gestionării active a pădurilor pentru a preveni repetarea incendiilor din 2020–2024, aliniindu-se cu viziunea Project 2025 de a face logging-ul o prioritate economică.
Organizațiile de mediu și cercetătorii citați în dosare afirmă că arborii maturi și seculari sunt mai rezistenți la foc decât plantațiile tinere care îi înlocuiesc și că eliminarea lor reduce capacitatea de stocare a carbonului. Mai multe studii independente arată că tăierile din ultimii ani au vizat în proporție covârșitoare arbori sănătoși, nu doar material lemnos mort sau bolnav, contrazicând argumentul reducerii biomasei promovat de Heritage Foundation.
Situația actuală
Majoritatea proiectelor contestate sunt suspendate până la decizii definitive. Unele instanțe au emis ordonanțe preliminare de oprire a lucrărilor, altele încă analizează cererile. Deciziile finale ar putea ajunge până la Curtea Supremă, mai ales în cazul Tongass și al abrogării Roadless Rule.
