Ocolul Silvic Ghimeș-Făget a reușit să realizeze o premieră în țara noastră: să marcheze arbori cu noua tehnologie pe bază de cuie RFID. Să fie primul pas spre renunțarea la bătrânul ciocan de marcat? Inginerul silvic Gabriel S. Oltean, șeful ocolului și initiator al demersului, e optimist și nu prea: el spune că în 5 ani vom avea multe ocoale care vor folosi acest sistem, iar în 10 ani ciocanul de marcat va ieși la pensie.
După această primă marcare, i-am pus câteva întrebări:
Forestmania.ro: Pe o scară de la 1 la 10, cât de optimist sunteți în privința preluării la nivel național a acestei idei cu cuiele RFID?
Gabriel S. Oltean: 8. Dar în cinci ani. Am speranță că se va vorbi mai des despre asta și se va implementa în mai multe ocoale. Deci peste 5 ani să avem acest sistem alternativ măcar într-un ocol din fiecare județ. Și peste 10 ani ciocanul de marcat să iasă la pensie.
Forestmania.ro: Sunteti singurul ocol din România care a făcut acest test. Mai urmeaza si altele?
Gabriel S. Oltean: Nu. E un proiect-pilot care se aplică doar la noi, la Ghimeș-Făget. Am primit undă verde de la Ministerul Mediului pentru a face această marcare. Pentru că există un articol în Codul Silvic care ne permite. (Ce-i drept, alin. 3 din art. 64 prevede: Conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul mărcilor şi al sigiliilor – n.red).
Forestmania.ro: Care sunt costurile?
Gabriel S. Oltean: Ca resursă umană nu este diferit față de ce avem acum. Costurile directe sunt cu aceste cuie. Dar aici se poate discuta. Pentru că ele pot avea forme diferite, pot fi mai mari, mai mici, pot fi plăcuțe. Costă și ajustările făcute sistemului SUMAL. Pentru că acest sistem presupune un cod unic, cu 16 caractere, care trebuie introdus în sistem și care îți spune datele referitoare la arbore – dimensiuni, volum, diametru, tot. Ceea ce acum nu ai, cu ciocanul. Cititorul în sine presupune un cost, noi acum îl avem închiriat de la producător, dar costul lui e în jur de 1.000 de euro. Iar prețul unui cui e 14 lei acum. Aș vrea să subliniez însă că există fonduri în PNRR pentru digitalizare și pot fi cumpărate din aceste fonduri. Măcar pentru situații experimentale, ce pot fi extinse în mai multe ocoale. Chiar dacă azi pare o idee abstractă ce nu place unora, eu cred că în 5 ani va fi ceva banal.
Cei de OS Ghimeș-Făget RA au trimis redacției forestmania.ro și un comunicat referitor la prima acțiune de marcare.
„Multiplele dezavantaje alte sistemului actual de marcat arbori în vederea exploatării a generat necesitatea identificării unei metode moderne care să pună în valoare ultimele evoluții ale tehnologiei.
Sistemul actual de marcare presupune utilizarea unui dispozitiv special de marcare (ciocan) care are un indicativ ce se ștanțează pe arborii care urmează a fi exploatați. Amprenta acestui indicativ este greu de descifrat, poate fi foarte ușor de imitat prin utilizarea unor ciocane falsificate sau simple bucșe, sau poate fi utilizat cu încălcarea prevederilor legale.
Identificarea fără dubiu și individuală a fiecărui arbore marcat este un avantaj ce poate evita multe confuzii create în cursul anchetei penale de cercetare a unor fapte de tăieri ilegale în fondul forestier. Acest lucru se poate face prin folosirea unor cip-uri cu tehnologie RFID care pot fi citite de la distanță redusă de către un emițător-receptor RFID.
În data de 01.04.2022, Ocolul Silvic Ghimeș-Făget RA, în colaborarea cu doamna Laura Bouriaud – Facultatea de Silvicultură Suceava și domnul Mihai Gășpărel – Garda Forestieră Suceava, a prezentat mai multe modele de cip-uri RFID sub formă de cuie ce se pot introduce la baza arborelui ce urmează a fi tăiat.
În baza art. 64, alin (3) din Codul Silvic și a adresei MMAP nr. R/28382 din 18.10.2021, ocolul silvic a procedat la constituirea unui APV în care marcarea arborilor s-a făcut prin metoda clasică, dar și prin introducerea cuielor RFID, citirea codului unic și notarea acestuia în carnetul de inventar.
În data de 26.05.2022, s-au pus în valoare 257 arbori de rășinoase în ua 120B,C,E și 121A,B din UP II Tărcuța și s-a constituit APV nr. 2200006901560 de produse accidentale cu un volum brut de 150,95 mc stabilit prin metoda ecuației de regresie a volumelor.
Din experiența practică au rezultat următoarele dezavantaje și avantaje ale utilizării tehnologiei RFID în marcarea arborilor.
Dezavantaje
- necesitatea utilizării unei mașini de găurit (bormașini) profesionale cu acumulatori de capacitate mare și rezervă. Bormașina tip hobby folosită de noi a permis introducerea a aproximativ 40-50 de cuie cu un singur acumulator. Epuizarea relativ rapidă a acumulatorului poate fi pusă pe seama calității inferioare a bormașinii, dimensiunea mare a găurii ce a trebuit realizată (100 x 8 mm) și densitatea mai mare a lemnului în zona rădăcinii;
- variabilitatea mare la citirea codului unic introdus în arborele marcat. Inițial, citirea codului unic s-a efectuat după introducerea completă a cuiului în orificiul creat, ulterior am stabilit ca citirea codului unic să fie făcută înainte de introducerea completă a cuiului în arbore. Citirea s-a realizat cu ajutorul unui dispozitiv Zebra RFD4030 conectat la un terminal Zebra EC55;
- umiditatea lemnului joacă un rol important în realizarea orificiului pentru introducerea cuiului RFID, dar și la citirea semnalului emis de acesta. O umiditate mai mare a lemnului duce la realizarea mai greoaie a găurii și citirea mai dificilă a cuiului RFID.
Avantaje
- identificarea fără dubiu a unui arbore tăiat legal prin citirea codului unic;
- realizarea legăturii dintre cioată și arborele marcat, chiar și după tăierea acestuia. În carnetul de inventar, în dreptul fiecărui arbore marcat a fost înscris codul unic al cuiului RFID introdus, astfel că prin citirea acestuia se poate ajunge la numărul de inventar al arborelui, chiar și dacă acesta a fost tăiat. Această posibilitate poate reduce pericolul subdimensionării diametrului la măsurare;
- lucrarea nu a implicat costuri suplimentare pentru că s-a desfășurat în aceeași echipă ca și la o punere în valoare uzuală. Notarea manuală a codului unic a mărit și mai mult timpul alocat marcării fiecărui arbore – acest lucru poate fi ușor simplificat în viitor prin integrarea acestei etape direct în aplicația SUMAL Marcare;
- costul inhibant de mare al falsificării acestor cuie RFID în comparație cu actualele ciocane de marcat.
Propuneri
- stabilirea clară a zonelor de utilizarea a cuielor RFID în funcție de tipul tăierii, dimensiunea arborilor, valoarea lor economică. Din punctul meu de vedere, utilizarea cuielor RFID poate fi limitată la unele tăieri (selective, ultima răritură, delimitarea parchetelor de tăieri rase), arbori cu un diametru mai mare de o anumită valoare și din specii cu valoare economică mare;
- identificarea unor soluții tehnice care să facă aplicarea cip-ului RFID mai ușoară și expeditivă. Ocolul silvic va continua prin realizarea unor marcări la care va utiliza cuie RFID mai mici și tag-uri RFID sub forma unor discuri ce se pot atașa de baza arborelui folosind un cui metalic normal.
Mai trebuie precizat că demersul celor de la Ghimeș-Făget a fost susținut de minister, prin consilierul ministrului, Levente Porzsolt, de Garda Forestieră Cluj, de George Mierliță – director general al RNP Romsilva și de Asociația Forestierilor din România -ASFOR.
Foto: OS Ghimes-Faget RA